Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, programată pentru 5–6 septembrie, ar putea fi anulată, după ce Witkoff „a început să se teamă” de riscurile deplasării în capitala Ucrainei, potrivit unor surse citate de Kyiv Independent. Casa Albă ar fi cerut Moscovei să nu atace Kievul pe durata vizitei, însă Rusia nu s-a angajat până acum să respecte solicitarea, transmite Digi24.

Witkoff „a început să se teamă”, ceea ce a determinat discuții despre variante alternative.

„Rușii nu vor ca ei să vină aici, la Kiev, iar Witkoff este întotdeauna sensibil la poziția Rusiei”, a afirmat una dintre surse. „Li se spune acolo că este periculos.”

Potrivit mai multor persoane familiarizate cu situația, emisarii intenționau să ajungă cu avionul în capitala Ucrainei. Aceste planuri sunt acum incerte, iar dificultățile logistice ar putea afecta calendarul vizitei.

O sursă declarase anterior pentru Kyiv Independent că Witkoff nu se simțea confortabil să călătorească la Kiev cu trenul, în condițiile în care spațiul aerian de deasupra capitalei rămâne închis.

Informația apare la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 3 septembrie, că Witkoff și Kushner au confirmat că ar putea vizita Ucraina. Kievul a fost vizat de un val neîntrerupt de atacuri rusești cu drone cu propulsie cu reacție, fiind atacat timp de opt zile consecutiv, până la 3 septembrie.

Rusia a lansat un nou val de drone asupra capitalei în dimineața zilei de 4 septembrie, avariind depozite și provocând un incendiu, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate a emisarilor.

O persoană apropiată administrației Trump a confirmat pentru Kyiv Independent că vizita era programată, dar a precizat că aceasta „ar putea fi totuși anulată”.

Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu atace Moscova în timpul vizitei în Rusia a directorului CIA, John Ratcliffe, din 25 august. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Casa Albă ar fi cerut Kremlinului să nu atace Kievul pe durata vizitei emisarilor americani, însă, până în prezent, „Rusia nu s-a angajat” să respecte această solicitare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că administrația de la Casa Albă i-a cerut, de asemenea, Ucrainei să suspende atacurile asupra Moscovei în timpul vizitei emisarilor. El nu a precizat dacă Moscova a acceptat să nu atace Kievul cât timp oficialii americani se vor afla acolo.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a celor doi emisari americani, care au mers de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.

„Suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei în Ucraina”, a declarat Zelenski. „Este foarte important. Este important ca Statele Unite să rămână implicate activ.”

Washingtonul nu a făcut niciun comentariu cu privire la planurile lui Witkoff și Kushner de a vizita Ucraina.

Witkoff și Kushner ar fi trebuit să efectueze primele lor vizite în Ucraina la începutul lunii august, însă deplasarea a fost amânată, presupusul motiv fiind că președintele american Donald Trump a vrut ca diplomații să rămână în apropierea sa din cauza impasului nerezolvat cu Iranul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#emisari #Jared Kushner #Steve Witkoff #SUA #Ucraina #vizită

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.