Viceprim-ministrul Vlad Kulminski, împreună cu Înaltul consilier al UE pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, Kalman Mizsei, reprezentanții Biroului politici de reintegrare și Directorul ODIMM Iulia Costin, au efectuat, astăzi, o vizită de lucru în platoul Cocieri din raionul Dubăsari. Accesul la terenurile agricole, libera circulație, lipsa medicilor de familie și a aparatajului medical, starea nesatisfăcătoare a infrastructurii drumurilor, precum și lipsa materialelor tehnico-didactice în instituțiile de învățământ au fost printre subiectele abordate.

Vizita a fost un bun prilej de cunoaștere și de documentare cu privire la situația social-economică din localitățile Corjova, Cocieri și Roghi, unde s-au discutat problemele și dificultățile cu care se confruntă agenții economici și locuitorii din regiune.

În premieră, delegația în frunte cu Viceprim-ministrul, au mers în vizită și la Primăria comunei Corjova, care este formată din satele Mahala și Corjova, unde sunt amplasate trei instituții de învățământ și două instituții cu profil medical. Comuna este cea mai afectată localitate din perimetrul Zonei de Securitate, confruntându-se cu probleme stringente de divers gen și fiind despărțită de or. Dubăsari doar prin câteva străzi.

„În context, Vicepremierul a menționat că Guvernul Republicii Moldova este hotărât să intervină cu soluții concrete pentru a îmbunătăți situația din regiune. Astfel, localnicii au fost încurajați să fie pro-activi și să intervină cu propuneri de soluții la problemele existente și cu inițiative de proiecte finanțate prin programe guvernamentale, naționale și internaționale, din partea Biroului fiind prezentă deschiderea de a oferi consiliere și suport metodologic în acest sens”, este menționat într-o notă informativă.

Potrivit informațiilor, gimnaziile din satele Corjova și Roghi au beneficiat prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2021 a câte 100 mii de lei/ fiecare, iar Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Dubăsari, amplasat în satul Corjova, a primit suport financiar din același Program în valoare de 500 mii de lei pentru reparații și amenajări.

Aflându-se la fața locului, directorii instituțiilor de învățământ au mulțumit Vicepremierului și Biroului pentru suportul acordat, în buna menținere și desfășurare a activităților didactice.

De asemenea, vicepremierul Vlad Kulminski și Înaltul consilier al UE Kalman Mizsei au discutat despre funcționalitatea și reutilarea feribotului ÎS „Bacul Molovata”, care asigură legătura dintre localitățile Molovata de pe malul drept și Molovata Nouă, Cocieri și Corjova, situate pe malul stâng al Nistrului, gestionate de autorități publice locale ale Republicii Moldova

#Dubasari #vizită #Vlad Kulminski

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.