Delirul propagandei rusești continuă, avându-l din nou în prim-plan pe Vladimir Soloviov, favoritul lui Putin. De această dată, el a criticat țările baltice pentru restricțiile adoptate împotriva rușilor și a amenințat cu războiul nuclear Uniunea Europeană și Statele Unite. Volume 90%

Vladimir Soloviov:

„Lituania, Letonia, Estonia spun cu încântare că îi vor pedepsi pe ruși, că nu le vor mai acorda vize, că le vor confisca proprietățile, că vor interzice limba rusă pe teritoriul lor. Stați așa, despre cine vorbim? Sunteți niște state baltice naziste și vreți să ne interziceți nouă, rușilor, să ne vorbim limba, chiar dacă 40% dintre letoni sunt vorbitori de rusă? În regulă, atunci ne vom trimite trupele să apărăm populația vorbitoare de limbă rusă, 40% din Letonia! Vor sări, oare, țările NATO în ajutor? Sunt pregătite Berlinul, Parisul, Londra și Bruxelles-ul să piară în urma atacurilor rachetelor noastre? Și, dacă e nevoie, în urma atacurilor cu arme nucleare? Va fi pregătită America să intre în luptă pentru statele baltice naziste, care încalcă drepturile vorbitorilor de limbă rusă?”

Vladimir Soloviov, care are o emisiune la televiziunea publică Rossia-1, este considerat principala voce mediatică a Kremlinului. Decorat de Vladimir Putin cu o înaltă distincție de stat, el figurează, de altfel, pe lista persoanelor sancționate de comunitatea occidentală. Are activele înghețate și nu poate călători în UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, a avut numeroase derapaje mediatice și amenință cu regularitate Occidentul cu arma nucleară.

#Putin #UE #Vladimir Soloviov

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.