Vladimir Zelenski a afirmat că președintele american Donald Trump exercită asupra sa o presiune pe care o consideră nejustificată, în încercarea de a identifica o soluție pentru războiul dintre Kiev și Moscova, aflat în desfășurare de aproape patru ani.

Axios îl citează pe Zelenski spunând că „nu este corect” ca Trump să continue să solicite public Ucrainei, şi nu Rusiei, să facă concesii în negocierile pentru un plan de pace.

„Sper că este doar o tactică a lui şi nu o decizie”, a declarat Zelenski în interviul realizat prin telefon.

Trump a sugerat de două ori în ultimele zile că este responsabilitatea Ucrainei şi a lui Zelenski să ia măsuri pentru a asigura succesul discuţiilor.

„Ucraina ar face bine să se aşeze repede la masa negocierilor. Asta e tot ce vă spun”, a declarat luni Trump reporterilor de la bordul Air Force One.

Zelenski a sugerat în discuţia cu Axios că s-ar putea să fie mai uşor să se exercite presiuni asupra Ucrainei decât asupra Rusiei, dar modalitatea de a crea o pace durabilă nu este „acordarea victoriei” liderului rus Vladimir Putin.

Zelenski a explicat că acceptarea cererii Rusiei de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas – în condiţiile în care deţine în prezent aproximativ 88% din acest teritoriu – ar fi inacceptabilă pentru alegătorii ucraineni, dacă li s-ar cere părerea printr-un referendum.

Liderul ucrainean a cerut din nou îngheţarea poziţiilor la actualele linii de front ale conflictului. „Cred că dacă vom include în document că rămânem unde suntem pe linia de contact, cred că oamenii vor susţine acest lucru la un referendum”, a declarat Zelenski, potrivit Axios.

Zelenski a reiterat că cea mai bună modalitate de a găsi o soluţie în ceea ce priveşte teritoriul este ca Putin să se întâlnească cu el faţă în faţă. El a spus că le-a cerut membrilor echipei sale să organizeze o viitoare întâlnire la nivel de lideri la Geneva.

Mediatorii americani au propus ca forţele ucrainene să se retragă din părţile din Donbas pe care le controlează în prezent şi să permită ca acea zonă să devină o „zonă economică liberă” demilitarizată. Washingtonul nu a luat o poziţie cu privire la ţara care ar deţine suveranitatea în această zonă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski este pregătit să discute retragerea trupelor, dar a cerut Moscovei să-şi retragă trupele la o distanţă echivalentă şi a respins pretenţia Rusiei asupra suveranităţii asupra zonei, menţionează Axios. De asemenea, el a relatat că, în cadrul celei de-a doua runde de negocieri, oficialii ruşi au promis să se consulte cu Moscova şi să revină cu o poziţie detaliată cu privire la chestiunea teritorială.

Zelenski a declarat că nimic nu este stabilit, dar este posibil ca noi alegeri prezidenţiale să aibă loc împreună cu un referendum. Discuţiile trilaterale de la Geneva vor continua miercuri.

#Geneva #Zelenski

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.