Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Vladislav Gribincea, explicații pe Facebook după ce a fost exclus din cursa pentru CSJ: „CSM nu mi-a solicitat”

21 Mai 2024, 13:33
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
21 Mai 2024, 13:33 // Actualitate //  Realitatea.md

„Sper că e doar o neînțelegere nefericită! Voi solicita respectuos CSM să își revizuiască hotărârea de astăzi”, astfel a reacționat Vladislav Gribincea, fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-a exclus din cursa pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

„a. Certificatul medical invocat de CSM poate fi obținut doar la îndreptarea CSM, de la o comisie specială care se convoacă destul de rar în scopul verificării sănătății judecătorilor și procurorilor. Eu nu am fost contactat niciodată de către CSM pentru a ridica această îndreptare și a merge la Comisia specială. Având în vedere că sunt în concurs, pentru a evita orice speculații, nu mi-am permis să vorbesc cu CSM despre derularea concursului. Credeam că Comisia specială nu s-a convocat încă și că voi fi informat de CSM când să mă prezint să ridic îndreptarea. Iar astăzi m-am pomenit în această situație.

Eu dețin un certificat medical valabil emis de Comisia specială, întocmit în contextul concursului pentru funcția de Procuror General. L-as fi solicitat la prima solicitare. CSM nu mi-a solicitat în mod clar ca să îl depun. Pe 17 mai am solicitat de la CSM o solicitare a de prezenta certificatul medical privind starea sănătății. Certificatul medical standardizat (E-86) a fost prezentat CSM pe 20 mai. Credeam că era necesar pentru a fi trimis la Comisia specială. Acum înțeleg că se solicita certificatul medical emis de Comisia specială.

b. În ceea ce privește cele 2 recomandări, am scris din start în cererea de participarea la concurs că solicitarea acestora este o formalitate excesivă. Ele nu pot să răspundă la criteriile în baza cărora sunt evaluați candidații pentru CSJ. Cred că este nepotrivit să ceri candidaților pentru CSJ să caute 2 persoane pe care să le roage să le scrie recomandări, la care ulterior puțini cine atrag atenția. În opinia mea, „recenziile” sunt o reminiscență birocratică din trecut la care trebuie de renunțat.

Judecătorii CSJ trebuie evaluați în baza abilităților și calităților personale stabilite CSM, nu în baza recomandărilor, care, în Republica Moldova, mai degrabă turbură apele decât le clarifică. Pe 17 mai, CSM mi-a solicitat să prezint totuși cele 2 recomandări până pe 20 mai 2024. Ele au fost prezentate pe 20 mai 2024. Din hotărârea de astăzi am înțeles că CSM nu a acceptat acele recomandări. Întrebarea atunci este de ce le-a solicitat pe 17 mai?”, a scris Gribincea într-o postare pe Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladislav Gribincea, fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a fost exclus din cursa pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decizia a fost aprobată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și anunțată printr-un comunicat de presă.

Eșec pentru Vladislav Gribincea, în drum spre Curtea Supremă de Justiție. Dosarul acestuia, declarat inadmisibil

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.