Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei devine o condiție imperativă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, mai ales în contextul creșterii accelerate a proiectelor energetice și al deficitului structural de electricitate. Fără baterii, integrarea noilor capacități în sistem poate deveni problematică, avertizează fondatorul QGroup, Vladislav Papanaga. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat revistei de business The List.

Potrivit antreprenorului, Republica Moldova poate depăși pragul de 30% energie produsă din surse regenerabile până în anul 2030, însă această țintă depinde direct de dezvoltarea infrastructurii de stocare și de modernizarea rețelelor electrice.

„Fără capacități de stocare, chiar și 30% energie regenerabilă poate deveni un nivel riscant pentru sistem. Stocarea este elementul care face ca aceste investiții să fie sustenabile și predictibile pe termen lung”, a declarat Vladislav Papanaga.

În același timp, o parte importantă din capacitatea planificată de producere a energiei regenerabile rămâne blocată la nivel de avize de racordare care nu sunt transformate în proiecte reale, susține sursa citată. În lipsa implementării efective a acestor investiții, potențialul autorizat nu produce impact economic și nu contribuie la reducerea dependenței energetice.

În opinia sa, în contextul actualului deficit de energie electrică, devine esențială accelerarea proiectelor funcționale, în special a celor care includ stații hibride – producție și stocare.

QGroup, compania fondată de Vladislav Papanaga, deține în prezent aproximativ 44 MW capacitate instalată și dezvoltă un portofoliu suplimentar de circa 115 MW în proiecte aflate în diferite etape de implementare. Acestea reprezintă aproximativ 4% din totalul capacităților autorizate la nivel național în sectorul energiei regenerabile.

Strategia grupului include integrarea etapizată a unor sisteme de stocare estimate la o capacitate totală de cel puțin 250 MWh, considerate esențiale pentru stabilizarea producției și valorificarea eficientă a energiei solare.

Potrivit lui Vladislav Papanaga, ritmul real de dezvoltare a energiei regenerabile în Republica Moldova va depinde în următorii ani nu doar de investiții, ci și de capacitatea sistemului energetic de a integra noile volume de producție. În acest context, transformarea avizelor de racordare în proiecte construite devine o condiție critică pentru atingerea obiectivelor energetice până în 2030.

#baterii #capacitati #dezvoltare #energie #Republica Moldova #securitate

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china