Irina Vlah, președintele Partidului Republican „Inima Moldovei”, afirmă că dosarul formațiunii pe care o conduce a ajuns în impas. Potrivit acesteia, Ministerul Justiției nu a prezentat nicio probă privind „finanțarea ilegală” a partidului, iar termenul de examinare a cererii a expirat. Astfel, astăzi, Vlah s-a adresat Curții de Apel cu apelul de a ridica restricția asupra activității partidului.

”Partidul Republican „Inima Moldovei” a depus astăzi la Curtea de Apel Centru o cerere de anulare urgentă a măsurii de asigurare privind limitarea temporară a activității formaţiunii, dispusă până la examinarea cauzei în fond. Măsura de asigurare a fost aplicată prin încheierea judecătorească din 25.09.2025, în dosarul iniţiat la 19.09.2025, care vizează solicitarea Ministerului Justiţiei de restrângere a activităţii partidului pentru un termen de 12 luni”, anunță Vlah.

„Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea privind partidele politice, examinarea unei astfel de cereri este de competenţa Curţii de Apel Centru şi trebuie finalizată în cel mult două luni. Legea prevede expres că o măsură de asigurare – precum limitarea temporară a activităţii unui partid – poate fi menţinută doar pe durata examinării cauzei în fond. În acest caz, termenul legal de două luni a expirat, iar cauza se află încă departe de o soluţionare definitivă”, a mai menționat preşedintele Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Irina Vlah declară că, în toată această perioadă, Partidul Republican „Inima Moldovei” a fost supus unei măsuri restrictive dispuse fără examinarea fondului şi fără un remediu efectiv privind modul de aplicare a acesteia de către CEC.

„Consecinţele sunt deja cunoscute: partidul şi 26 de candidaţi ai Blocului Patriotic au fost excluşi din campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 de către CEC fără un control judecătoresc real şi fără o decizie definitivă.

Până în prezent, nu a fost prezentată nici o probă care să confirme suspiciunile de finanţare ilegală a formaţiunii, invocate de autorităţi – suspiciuni care au stat la baza aplicării măsurii de asigurare. Având în vedere lipsa probelor şi contextul temporal al măsurii, suspiciunile apar ca fiind construite artificial pentru a legitima excluderea formaţiunii din cursa electorală, în mod contrar standardelor internaţionale.

În prezent, măsura de asigurare depăşeşte termenul legal aferent examinării în fond şi nu are justificare, generând efecte grave şi un nivel ridicat de imprevizibilitate privind durata aplicării sale. O asemenea situaţie contravine principiilor statului de drept, precum şi drepturilor garantate unui partid politic de legislaţia naţională şi de standardele internaţionale. Este necesar ca instanţa să anuleze de urgenţă această măsură şi să restabilească legalitatea”, a mai declarat politiciana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Inima Moldovei #Irina Vlah #judecată

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.