Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a semnat legea „cu privire la utilizarea simbolurilor victoriei pe teritoriul Găgăuziei”, așa numita normă legală, care ar permite folosirea panglicii „Sfântul Gheorghe”, deși Parlamentul de la Chișinău a interzis acest lucru în luna aprilie.

Amintim că, „legea regională”, care ar urma să fie valabilă doar pe teritoriul Găgăuziei a fost adoptată de Adunarea Populară la 29 aprilie. Documentul prevede că pe teritoriul Găgăuziei „este permisă fabricarea, depozitarea și folosirea panglicii „Sfântul Gheorghe”, a steagurilor roșii și a altor simboluri asociate victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Actul prevede, de asemenea, desfășurarea pe teritoriul Găgăuziei a unor manifestări pentru perpetuarea memoriei participanților la război și a educației patriotice a tinerei generații.

Precizăm că, după ce a fost adoptată o asemenea lege, Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că, decizia Adunării Populare a Găgăuziei prin care se permite purtarea și păstrarea bandei bicolore negru-portocaliu pe teritoriul Găgăuziei, răspândirea căreia a fost interzisă anterior de către Parlament, în contextul folosirii ei în războiul din Ucraina, conține toate aparențele unui act ilegal și va fi contestată în instanța de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decizie #Gagauzia #Irina Vlah #panglica #simboluri

Toamna astronomică începe oficial miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, ora Republicii Moldova. Momentul este marcat de echinocțiul de toamnă, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar zilele încep să fie tot mai scurte în emisfera nordică.

Echinocțiul din septembrie este unul dintre cele mai importante momente ale anului astronomic. El marchează sfârșitul verii astronomice și începutul toamnei, care se va încheia la 21 decembrie, odată cu solstițiul de iarnă.

Data echinocțiului poate varia ușor de la un an la altul. În general, acesta are loc în data de 22 sau 23 septembrie, deoarece anul calendaristic nu are exact aceeași durată ca anul astronomic. Pământului îi trebuie puțin mai mult de 365 de zile pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui, iar această diferență se acumulează în timp.

De aceea, în unele zone ale lumii echinocțiul din 2026 va fi trecut în calendar la 22 septembrie. Diferența este cauzată de fusurile orare. În timp ce la New York va fi încă seara zilei de 22 septembrie, la Chișinău va fi deja 23 septembrie.

În ziua echinocțiului, Soarele răsare aproape exact la est și apune aproape exact la vest. În același timp, cele două emisfere primesc aproximativ aceeași cantitate de lumină solară.

Termenul „echinocțiu” vine din limba latină și înseamnă „noapte egală”. Totuși, ziua și noaptea nu au exact câte 12 ore. În realitate, perioada în care este lumină este cu câteva minute mai lungă. Acest lucru se întâmplă atât din cauza modului în care sunt stabilite momentele răsăritului și apusului, cât și din cauza refracției atmosferice, care face ca Soarele să fie vizibil puțin mai mult timp.

Ziua în care durata zilei și a nopții ajunge cel mai aproape de 12 ore se numește „equilux” și apare la câteva zile după echinocțiul astronomic.

După 23 septembrie, nopțile vor continua să se lungească, iar zilele să se scurteze. În Republica Moldova, durata zilei scade treptat cu aproximativ trei minute de la o zi la alta. Procesul va continua până în data de 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă și vom avea cea mai scurtă zi din an.

La poli, schimbarea este mult mai pronunțată. La Polul Nord începe noaptea polară, care durează aproximativ șase luni, iar la Polul Sud începe perioada de zi polară.

Toamna astronomică și cea meteorologică nu încep în aceeași zi. Dacă toamna astronomică este stabilită în funcție de poziția Pământului față de Soare, toamna meteorologică începe convențional la 1 septembrie.

În 2026, toamna astronomică va dura 89 de zile, 20 de ore și 45 de minute. Ea se va încheia la 21 decembrie, la ora 20:50, când va începe iarna astronomică.