Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge orice iniţiativă în vederea unui armistiţiu în Războiul din Ucraina fără garanţii de securitate solide.

El se adresa astfel direct lui Viktor Orban, pe a cărui atitudine faţă de preşedintele rus Vladimir Putin o consideră ”prea călduroasă”, după ce premierul ungar a evocat un armistiţiu şi un schimb de prizonieri de Crăciun.

”Eu cred că Putin este nebun. Da, într-adevăr, sunt convins că şi el crede că este nebun. Este adevărat. El adoră să omoare. Este peiculos pentru toată lumea”, a declarat Zelenski joi, la Bruxelles, la ieşirea de la un ”conclav” cu liderii europeni, comentează ziarul francez.

Ideea unui armistiţiu este susţinută mai ales de către Donald Trump. Însă preşedintele ales refuză să intoducă Ucraina în NATO.

Kievul consideră aderarea sa la NATO existenţială şi se întreabă cum să se asigure că Rusia nu va profita de o pauză în lupte pentru a-şi reconstitui forţele.

”Ce se va întâmpla în două luni, şase luni, un an, doi ani?”, se întreabă Zelenski, care refuză ca Ucraina să fie teatrul unui război intermitent.

El exclude negocieri sub ameninţare. Diplomaţi germani care au asistat la convorbirea telefonică recentă a cancelarului Olaf Scholz cu Vladimir Putin dau asigurări că retorica Kremlinului nu s-a schimbat. Putin vorbeşte în continuare despre ”denazificarea” şi ”demilitarizarea” Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, o susţinere a Occidentului rămâne crucială. Pe plan energetic, Ucraina are nevoie de 19 sisteme de apărare antiaeriană – în plus – care să-i protejeze infrastructurile critice.

Canada şi Germania (trei sisteme PATRIOT) au promis ajutorul, însă acesta rămâne insuficient în faţa ameninţării ruse, care ţinteşte sistematic staţiile electrice ucrainene.

KIEVUL RENUNŢĂ LA TRANZITUL GAZELOR RUSE

Alt semnal puternic este faptul că Kievul refuză să prelungească tranzitul gazelor naturale ruseşti pe teritoriul ucrainean, care se încheie la sfârşitul acestui an. Acest lucru a fost, în cadrul summitului Consiliului European, o sursă de tensiuni cu premierul slovac Robert Fico, foarte dependent de gaze naturale ruseşti.

”Nu vom permite ca alte miliarde suplimentare să fie câştigate cu sângele nostru”, anunţă Zelenski, conştient că dependenţa energetică este arma favorită a Kremlinului.

Acesta este un mesaj adresat lui Robert Fico, care a încetat să mai trimită armament Ucrainei.

Un al 16-lea pachet de sancţiuni – aflat în pregătire – ar putea viza energia, limitat de un vot în unanimitate, care oferă marjă de manevră Ungariei şi Slovaciei. Ucraina observă cu îngrijorare sosirea a 12.000 de militari nord-coreeni în regiunea rusă Kursk. Serviciile ucrainene au documentat practici macabre – feţele militarilor nord-coreeni ucişi sunt arse, pentru a nu putea fi identificaţi, iar pe cadavre sunt găste paşapoarte ruseşti, o tactică ce aminteşte tratamentul rezervat mercenarilor din Wagner.

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.