Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Volodimir Zelenski vrea al doilea mandat de președinte, anunță presa din Ucraina

09 Ian. 2025, 13:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Ian. 2025, 13:17 // Actualitate //  Realitatea.md

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decis să candideze pentru un al doilea mandat prezidențial. Acest lucru a fost raportat de publicația ucraineană Telegraf, citând surse din anturajul șefului statului, transmite site-ul independent Meduza.

„Cu un nivel de încredere de 52%, el are încă șanse să câștige alegerile prezidențiale”, afirmă publicația.

Telegraf îl numește pe fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valerii Zalujnîi, drept principalul rival al lui Zelenski. Publicația notează că „din când în când, el este numit lider al ratingului de încredere în rândul ucrainenilor”.

Potrivit Telegraf, Zalujnîi nu a luat încă o decizie finală cu privire la „viitorul său politic”.

Publicația susține că șeful biroului președintelui Ucrainei, Andrii Ermak, i-a spus lui Zalujnîi că, dacă nu participă la alegeri de partea lui Zelenski, „va avea primul loc pe lista partidului Slujitorul Poporului și va fi președinte al Radei Supreme”.

Telegraf scrie că, în schimb, „Zalujnîi ar fi amenințat cu acuzații penale dacă decide să candideze la președinție”. Una dintre investigațiile în care ar putea să apară este „Cine a predat Hersonul în 2022”, sunt citate surse din cercurile politice de la Kiev.

Până acum, ambasadorul din Marea Britanie nu este implicat în crearea propriului partid. Prin urmare, nu se știe cu cine poate merge în alegeri. Există informații că primarul Kievului, fostul pugilist profesionist Vitali Kliciko, și-ar putea folosi prietenia cu fostul comandant militar în scopuri politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alegerile prezidențiale din Ucraina urmau să aibă loc în martie 2024, iar cele parlamentare în octombrie 2023. Acestea nu au fost desfășurate din legii marțiale și a mobilizării pe scară largă.

Înainte de alegerile din 2019, Zelenski promisese că va avea un singur mandat prezidențial și nu va candida pentru a doua oară, dar, în august 2023, a declarat că intenționează să candideze din nou.

Într-un interviu acordat jurnalistului american Lex Friedman, care a fost publicat la 6 ianuarie 2025, Zelenski a declarat că alegerile din Ucraina vor avea loc imediat după ridicarea legii marțiale. El a adăugat că nu a decis încă dacă va lua parte la acestea.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 08:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 08:56 // Slider //  Realitatea.md

În urmă cu 86 de ani, pe 10 noiembrie 1940, unul dintre cele mai puternice cutremure din secolul al XX-lea a zguduit România și Republica Moldova. Seismul, cu magnitudinea de 7.7, s-a produs într-o dimineață de duminică, la ora 03:39, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri, și a durat circa 45 de secunde, scrie Moldova1.

Cutremurul a provocat distrugeri majore, inclusiv la Chișinău, unde 78 de persoane și-au pierdut viața, iar sute de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imaginile păstrate de Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău surprind clădiri grav avariate sau distruse, ruine, intervenții de salvare și aspectul orașului imediat după seism.

Printre edificiile afectate s-au numărat Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, unde aproximativ 40% dintre exponate au fost distruse, clădiri administrative, școli, spitale, Institutul Agricol, teatre și biserici, inclusiv turnurile unor lăcașuri de cult.

De asemenea, au fost avariate depozitul de tramvaie, uzina electrică și conductele de alimentare cu apă. În urma cutremurului, sute de familii au rămas fără locuințe.

Seismul a fost precedat de mai multe cutremure de intensitate mai mică, inclusiv unul cu magnitudinea de 6.5, produs pe 22 octombrie 1940, urmat de numeroase replici.

Imagini surprinse în Chișinău, după cutremurul din 10 noiembrie 1940:

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Anterior, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a declarat pentru Radio Moldova că seismul din 1940 a provocat moartea a 78 de persoane la Chișinău. Potrivit acestuia, 500 de clădiri au fost distruse complet, iar alte 1.500 au necesitat lucrări majore de reparație.

Igor Nicoară a subliniat că zona Vrancea reprezintă principala sursă de pericol seismic pentru Republica Moldova, țara fiind expusă riscului unor cutremure puternice.

Potrivit specialistului, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate atinge opt grade. În acest context, el a subliniat importanța pregătirii populației și a cunoașterii măsurilor de protecție pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în Republica Moldova, în noaptea de 18 noiembrie. Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea din România, la o adâncime de aproximativ 107 kilometri. Deocamdată, conform datelor autorităților, victime nu au fost înregistrate.

În România două persoane au fost rănite în urma cutremurului, iar mai multe persoane au suferit atacuri de panică.

VIDEO Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a „zguduit” Republica Moldova. Autoritățile susțin că nu sunt victime