Președintele Comisiei administrație publică din Parlament spune că alegerile locale generale din 2023 vor avea loc în baza actualei structuri teritorial-administrative, adică în formula a 32 de raioane existente. Larisa Voloh, deputat al partidului de guvernare, spune că reforma teritorial – administrativă trezește mult scepticism la nivelul administrațiilor publice locale, iar din acest motiv guvernarea a venit cu propunerea amalgamării voluntare.

Președintele Comisiei administrație publică din Parlament spune că amalgamarea voluntară este o soluție de compromis și o primă etapă a reformei administrativ-teritoriale, informează ipn.md.Astfel, administrațiile publice locale de nivelul întâi și doi pot decide să se unească, însă procesul nu va fi unul forțat, ci voluntar.

„Cea mai dureroasă etapă a reformei este reforma administrativ-teritorială. Când vorbim de amalgamare, fie că ea este voluntară, fie e vorba de o reorganizare la nivelul întâi sau doi, acest subiect este privit sceptic, nu totdeauna binevoitor, pentru că nu se știe care vor fi beneficiile atât pentru autoritățile locale, cât și pentru cetățeni. La moment este clar că la următorul scrutin electoral vom merge în formula actuală, raioanele vor rămâne în numărul în care sunt astăzi – 32, dacă nu vor dori să treacă prin acest proces de amalgamare, pentru că el vizează nu doar entitățile de nivelul întâi, dar și cele de nivelul doi”, a spus deputatul PAS, Larisa Voloh, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2023, aprobat de Guvern la 7 decembrie curent, a fost alocată suma de 250 milioane de lei pentru Fondul de amalgamare voluntară a localităților.

„Astăzi avem raioane cu 7 localități, de exemplu Basarabeasca. Sau raioanele Șoldănești și Dubăsari, care au un număr mic de autorități publice locale, dar această decizie de amalgamare le va aparține. Această reformă nu este doar despre economii, este vorba de creșterea calității, dar și eficientizarea banilor publici. La nivel local se consideră că nivelul doi este unul ineficient”, a mai spus președintele comisiei parlamentare administrație publică.

Potrivit reprezentanților guvernării, administrațiile publice care decid amalgamarea voluntară vor beneficia de un șir de stimulente printre care: stimulente salariale, transferuri speciale cu destinație generală pentru autoritățile amalgamate, granturi pentru dezvoltarea infrastructurii pentru o perioadă de minim 4 ani, prioritate la alocările din programele de asistență externă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următoarele alegeri locale în Republica Moldova ar urma să aibă loc în anul 2023, ținând cont că durata mandatului aleșilor locali este de 4 ani, iar ultimele alegeri locale au avut loc în octombrie-noiembrie 2019.

#alegeri locale #Larisa Voloh #PAS

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.