Președintele României, Nicușor Dan, a venit cu prima reacție după ce astăzi, 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis.

„Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului, invit la calm. România este un stat stabil. Instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a declarat Nicușor Dan.

Totodată, oficialul a adăugat că va începe consultările informale cu partidele pro-Occidentale pentru a forma un nou Guvern. La fel, liderul român a adăugat că România va avea un nou Guvern într-un termen rezonabil și exclude organizarea alegerilor anticipate.

„La capătul acestor proceduri vom avea un Guvern pro-occidental. Cu calm vom trece prin asta”, a spus Dan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost decisă marți, 5 mai, după ce o majoritate de 281 de parlamentari a votat în favoarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR. Potrivit presei române, acesta reprezintă cel mai mare număr de voturi „pentru” adoptarea unei moțiuni de cenzură din istoria Parlamentului României.

În urma acestui vot, România intră într-o perioadă de negocieri și consultări politice pentru formarea unui nou Guvern.

Adio „Guvernul Bolojan”: moțiunea PSD-AUR a trecut cu 281 de voturi

#demisie #Guvernul Bolojan #Nicușor Dan #reacție

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.