Persoanele din stânga Nistrului care vor merge la instanțe din afara regiunii pentru a-și face dreptate riscă să fie pedepsite. Așa-numiții deputați de la Tiraspol au votat o reglementare corespunzătoare în a doua lectură.

Pe 25 mai 2022, așa-numitul Soviet Suprem” al regiunii transnistrene a susținut inițiativa potrivit căreia persoanele care se vor adresa la instituțiile naționale străine, inclusiv cele ale Republicii Moldova, sau internaționale, riscă 10 ani de pușcărie. Conform Promo-LEX, anterior, factorilor de decizie, inclusiv Guvernului Republicii Moldova, Misiunii OSCE, precum și partenerilor de dezvoltare li s-a cerut întreprinderea acțiunilor prompte în vederea neadmiterii promovării normelor care ar restrânge dreptul persoanelor aflate în regiunea transnistreană să depună plângeri și demersuri cu privire la violarea drepturilor sale.

„În pofida apelurilor și atenționărilor legate de neadmiterea acestui proiect de lege, administrația secesionistă a aprobat-o în lectură finală. Acest fapt demonstrează dorința regimului de a institui un sistem de persecutare a oricăror persoane care vor îndrăzni să se expună asupra violărilor grave ale drepturilor omului în regiune. Acest act intră în disonanță cu declarațiile oficialilor de la Tiraspol cu privire la cooperarea cu instituțiilor străine, precum și ajutorul constant de care beneficiază”, transmite Promo-LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Organizația consideră că, în asemenea circumstanțe, regiunea va deveni izolată definitiv. Așadar, Guvernului Republicii Moldova și instituțiilor partenere li se solicită să aplice „măsuri de presiune care sunt le îndemână”, monitorizarea situației și încurajarea victimelor violărilor drepturilor omului din regiune să comunice faptele ilegale.

#isntanțe internaționale #pedepse #Promo-Lex #Transnistria #violarea drepturilor

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.