73 de milioane de euro vor fi investiți în renovarea energetică a 30 de clădiri publice din Republica Moldova, dintre care 16 universități și 14 spitale raionale. În acest sens, cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 5 martie, semnarea Acordului de credit dintre țara noastră și Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) în vederea implementării acestui proiect.

Majoritatea clădirilor de învățământ, care urmează a fi renovate, sunt din Chișinău, iar instituțiile medicale sunt amplasate în municipiile Chișinău și Bălți, dar și în 8 raioane din țară.

„Proiectul presupune îmbunătățirea confortului și funcționalității clădirilor publice, renovările urmând să asigure condiții mai bune pentru utilizatori, fie că este vorba de elevi, pacienți sau funcționari publici. Prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, se urmărește diminuarea consumului de energie în clădirile publice, ceea ce va conduce la economii semnificative în bugetul public. Totodată prin acest proiect se dorește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, se arată în comunicatul emis de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Inițiativa pentru dezvoltarea infrastructurii publice durabile prin renovări de eficiență energetică (INSPIREE)” va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, după semnarea acordurilor de finanțare și de grant cu AFD/KfW cu o valoare totală de 73 milioane euro.

Dintre acestea, 30 milioane euro vor fi acordate sub formă de împrumut de către Agenția Franceză pentru Dezvoltare, 38,7 milioane euro sub formă de grant oferit de Guvernul Republicii Federale Germania/ Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare prin intermediul Băncii Germane pentru Dezvoltare „Institutul de Credit pentru Reconstrucție” (KfW), și alte 4,3 milioane euro reprezintă contribuția Guvernului Republicii Moldova.

#Moldova #renovare energetică #spitale #Universitati

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.