Imaginea reginei Elisabeta a II-a va fi îndepărtată de pe simbolurile Marii Britanii – de la bancnote și până la imn, relatează The Guardian. Acesta at putea fi un proces îndelungat, care poate dura câțiva ani, scrie libertate.ro.

Când regele George al VI-lea a murit în somn la Sandringham, în primele ore ale zilei de 6 februarie 1952, fiica sa cea mare, prințesa Elisabeta, aflată atunci în vizită în Kenya împreună cu soțul ei, a devenit imediat Regina Elisabeta a II-a. „Același proces simultan va avea loc și acum, cu preluarea tronului de către regele Charles al III-lea”, a declarat Robert Blackburn, profesor de drept constituțional la Kings College din Londra. Iar imaginea noului rege, Charles, o va înlocui ușor pe cea a suveranei, care a avut cea mai lungă domnie, de 70 de ani.

Steagurile

De pe steagurile arborate în fața secțiilor de poliție din Marea Britanie, de pe cele ale pompierilor sau ale regimentelor militare va trebui eliminată inscripția EIIR (n.r. – „Elizabeth II Regina”).

Este posibil ca și steagul regal, care arborează oriunde se află monarhul, să se schimbe.

Bancnotele

Există în circulație bancnote în valoare totală de 80 de miliarde de lire steline cu chipul reginei, iar înlocuirea lor poate dura cel puțin doi ani. De exemplu, atunci când au fost emise noile bancnote de 50 de lire, procesul de retragere a vechilor bancnote a durat 16 luni. Atunci când Elisabeta a II-a a urcat pe tron, în 1952, monarhul nu era prezent pe bancnote. Acest lucru s-a schimbat în 1960, când chipul Elisabetei a II-a a început să apară pe bancnota de o liră sterlină, într-o imagine creată de designerul de bancnote Robert Austin, care a fost chiar criticată.

De atunci, chipul reginei a fost pus pe toate bancnotele, inclusiv din țările și teritoriile membre Commonwealth. Adică, din Caraibe, unde regina apare pe bancnota dolarului est-caraibian, până în Noua Zeelandă, unde chipul suveranei apare pe monede și bancnote.

Acum, Palatul Buckingham urmează să aprobe noua imagine cu noul rege, Charles al III-lea, imagine care să fie folosită pe noile bancnote.

„God save the king”

Una dintre cele vizibile modificări este cea a imnului Marii Britanii. „Doamne, salveaz-o pe regina noastră plină de har” va deveni „Doamne, salvează-l pe regele nostru milostiv”. Dar, după cum notează The Guardian, poate dura ani de zile până când mulțimile să cânte noua versiune cu aceeași încredere. Rugăciunile Regina a fost „apărătoarea credinței și guvernatorul suprem” al Bisericii Angliei și există rugăciuni pentru ea. Este de așteptat ca acestea să fie schimbate pentru a deveni rugăciuni pentru noul monarh. Modificarea trebuie făcută prin lege sau prin mandat regal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marea Britanie #noul rege #Regina Elisabeta a II-a

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.