Vortexul polar, afectat recent de un proces de divizare, intră într-o nouă fază de recuperare și se consolidează treptat, ceea ce va influența semnificativ tiparele meteorologice din Europa, Statele Unite și Canada, potrivit analizei publicate de severe-weather.eu. Deși această intensificare este considerată temporară, prognozele arată că începutul lunii ianuarie ar putea aduce din nou aer rece, susținut de un vortex polar mai puternic.

În prezent, nucleul principal al vortexului polar este poziționat deasupra Canadei, favorizând pătrunderi repetate de aer rece în Statele Unite și sudul Canadei. Un eveniment de încălzire stratosferică produs la sfârșitul lunii noiembrie a slăbit temporar vortexul, însă efectele sale se reflectă încă în evoluția vremii. Pe măsură ce sistemul începe să se reorganizeze, se conturează o perioadă mai blândă în mare parte din SUA în preajma Crăciunului, în timp ce Europa ar putea resimți o răcire moderată.

Meteorologii explică faptul că această răcire europeană va fi influențată de un blocaj de presiune ridicată deasupra Groenlandei, care permite un flux de aer nordic mai rece spre continent. De Crăciun, temperaturile vor fi peste normal în cea mai mare parte a Statelor Unite, fenomen cunoscut informal drept „merry torchmas”, însă regiunile nordice și montane vor păstra strat de zăpadă. În Europa sunt posibile ninsori, în special în zonele nordice și la altitudini mai mari.

După Anul Nou, datele indică o nouă intensificare a vortexului polar, cu revenirea aerului rece în Canada și nordul Statelor Unite în prima jumătate a lunii ianuarie. Europa ar putea rămâne sub influența blocajului groenlandez, menținând potențialul pentru temperaturi mai scăzute. Specialiștii subliniază că evoluția vremii va depinde în mare măsură de poziționarea nucleului vortexului polar și de oscilațiile atmosferice cunoscute sub numele de unde Rossby.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clima #iarna #vortex polar

Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect în acest sens, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat marți, 29 septembrie, la Secretariatul Parlamentului. Anunțul a fost făcut de deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, opoziția consideră că șefa statului ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat și și-ar fi atribuit competențe ale altor ramuri ale puterii. Deputatul a invocat și situația socială, economică și politică din Republica Moldova.

„Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președintele Republicii Moldova a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu.

Inițiativa este susținută și de deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Acesta a spus că un astfel de demers este firesc, în opinia sa, atunci când există suficiente argumente.

„Inițiativa este una firească în toate țările civilizate când sunt argumente suficiente în acest sens”, a declarat Vartanean.

Deputata Valentina Meșină, de la Partidul „Construim Democrația Acasă”, a criticat situația socială din țară.

„Oamenii au rămas disperați, cu frigă, în prag de iarnă. (…) Poporul geme, ar fi bine ca Maia Sandu să iasă sincer și să spună că Republica Moldova a eșuat ca stat, să- și expună eșuarea în fața poporului, să-și ceară scuze. Dar știm că asta nu o va face… De aceea suntem aici pentru a cere demisia.”, a spus Meșină.

La rândul său, deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, a invocat principiul egalității în fața legii și a acuzat conducerea țării că nu l-ar respecta.

„Legea trebuie să fie egală pentru toți. Cu regret, se constată că anume din partea primelor persoane acest lucru nu este respectat”, a declarat Berlinschi.

Anterior, președinta Maia Sandu declara că inițiativa opoziției privind suspendarea sa din funcție „este doar un exemplu de acțiune din partea celor care lucrează în interesele Moscovei”.

Potrivit Constituției, procedura de suspendare a președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați, adică 34 din cei 101 parlamentari. Propunerea trebuie apoi adusă la cunoștința șefului statului, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului.

Pentru suspendarea propriu-zisă sunt necesare cel puțin 67 de voturi, adică două treimi din numărul deputaților aleși. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum privind demiterea șefului statului.