Cetățenii elvețieni au respins, prin vot extinderea autostrăzilor și două propuneri legislative controversate privind închirierea locuințelor.

Guvernul federal propusese alocarea a 5,3 milioane de euro pentru extinderea rețelei de autostrăzi și construirea unor noi drumuri în șase locații cheie, inclusiv în apropiere de Berna și între Geneva și Lausanne. Totuși, 52,7% dintre votanți au respins această inițiativă, considerând-o o politică de transport „depășită”.

Partidul Verde, alături de grupurile de stânga și cele de mediu, au condus campania împotriva proiectului, subliniind impactul său negativ asupra mediului și susținând că drumurile mai late ar atrage și mai mult trafic. În schimb, aceștia cer ca fondurile să fie redirecționate către transportul public, mobilitatea activă și renovarea drumurilor existente.

„Sunt extrem de încântată că majoritatea populației nu dorește extinderea autostrăzilor, ci mai degrabă protecția climei și o tranziție a transportului compatibilă cu aceasta”, a declarat Mattea Meyer, reprezentantă a taberei care a votat „nu”.

Guvernul argumentase că traficul pe rețeaua de autostrăzi a crescut de peste cinci ori în ultimele șase decenii, justificând astfel necesitatea extinderii. Totuși, rezultatul referendumului pune sub semnul întrebării viitorul altor proiecte similare, deși susținătorii acestora ar putea încerca implementarea lor pe căi alternative, cum ar fi prin programe de aglomerare.

„Nu” propunerilor care favorizează proprietarii

Pe lângă extinderea autostrăzilor, elvețienii au respins și două inițiative controversate legate de închirierea locuințelor: Facilitarea evacuărilor – 53,8% dintre votanți s-au opus propunerii care ar fi permis proprietarilor să rezilieze mai ușor contractele de închiriere pentru a utiliza proprietățile în interes propriu.

Reguli mai stricte pentru subînchiriere – 51,6% dintre alegători au votat împotriva reglementărilor mai dure privind subînchirierea locuințelor și spațiilor comerciale.

Aceste inițiative au fost intens dezbătute, având în vedere că aproximativ 60% dintre elvețieni locuiesc în chirie, cel mai mare procent din Europa. În cantonul Geneva, unde criza locuințelor este deosebit de acută, 67,8% dintre votanți s-au opus facilitării evacuărilor.

#elvetieni #Eutopa #initiative

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.