Există cercetări care demonstrează că mersul pe jos ajută la reducerea riscului de dezvoltare de boli periculoase, dar și de probleme de sănătate comune. Studiul care vine în susținerea acestei teorii a fost realizat de Universitatea din Leicester și Office for National Statistics al Regatului Unit.

Cercetătorii au concluzionat că persoanele care își fac un obicei din a merge pe jos mult timp își prelungesc durata de viață și se confruntă cu mai puține probleme de sănătate decât cei care merg pe jos, de exemplu, doar până la magazin sau supermarket.

În cadrul studiului efectuat în perioada 2006-2010, cercetătorii au analizat date de la 391.652 de persoane rezidente în Regatul Unite în deceniul 2011-2021. Așadar, vorbim despre un eșantion extrem de mare și analize amănunțite ale specialiștilor în domeniu.

Principala concluzie la care au ajuns cercetătorii a fost că persoanele care merg repede pe jos prezintă o probabilitate cu 25 de procente mai mică de a se confrunta cu cancer de-a lungul vieții lor. De asemenea, riscul de dezvoltare a unui accident cardiovascular este redus cu 60 de procente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cât de repede ar trebui să mergi

Descoperirile din cadrul studiului l-au determinat pe autorul principal, dr. Jonathan Goldney, să-i sfătuiască pe medici să îi întrebe pe pacienți în ce ritm merg pe jos, dacă obișnuiască să facă acest lucru zi de zi și pentru cât timp merg pe jos, în medie.

Ce înseamnă însă a merge repede și ce înseamnă a merge lent? Cercetătorii au stabilit că viteza medie de mers pe jos este între 4,80 și 6,40 kilometri pe oră. Dacă vrei să te bucuri de o sănătate mai bună și să reduci riscul de dezvoltare de boli, aceasta este viteza pe care trebuie să o ai când mergi pe jos.

Cât de mult ar trebui să mergi pe jos într-o zi

Se ridică, bineînțeles, și întrebarea: cât de mult timp ar trebui să mergi pe jos, într-un ritm susținut de intervalul de viteză menționat mai sus? Cercetătorii recomandă mersul pe jos cu viteza amintită cel puțin 30 de minute în fiecare zi.

Potrivit studiului efectuat de cercetătorii din Regatul Unit al Marii Britanii, cea mai pronunțată reducere a ratei mortalității a fost identificată în rândul persoanelor care împliniseră deja vârsta de 75 de ani și care făceau zi de zi peste 10 mii de pași.

#boală #mers pe jos #stiinta #studiu #viață

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.