Există cercetări care demonstrează că mersul pe jos ajută la reducerea riscului de dezvoltare de boli periculoase, dar și de probleme de sănătate comune. Studiul care vine în susținerea acestei teorii a fost realizat de Universitatea din Leicester și Office for National Statistics al Regatului Unit.

Cercetătorii au concluzionat că persoanele care își fac un obicei din a merge pe jos mult timp își prelungesc durata de viață și se confruntă cu mai puține probleme de sănătate decât cei care merg pe jos, de exemplu, doar până la magazin sau supermarket.

În cadrul studiului efectuat în perioada 2006-2010, cercetătorii au analizat date de la 391.652 de persoane rezidente în Regatul Unite în deceniul 2011-2021. Așadar, vorbim despre un eșantion extrem de mare și analize amănunțite ale specialiștilor în domeniu.

Principala concluzie la care au ajuns cercetătorii a fost că persoanele care merg repede pe jos prezintă o probabilitate cu 25 de procente mai mică de a se confrunta cu cancer de-a lungul vieții lor. De asemenea, riscul de dezvoltare a unui accident cardiovascular este redus cu 60 de procente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cât de repede ar trebui să mergi

Descoperirile din cadrul studiului l-au determinat pe autorul principal, dr. Jonathan Goldney, să-i sfătuiască pe medici să îi întrebe pe pacienți în ce ritm merg pe jos, dacă obișnuiască să facă acest lucru zi de zi și pentru cât timp merg pe jos, în medie.

Ce înseamnă însă a merge repede și ce înseamnă a merge lent? Cercetătorii au stabilit că viteza medie de mers pe jos este între 4,80 și 6,40 kilometri pe oră. Dacă vrei să te bucuri de o sănătate mai bună și să reduci riscul de dezvoltare de boli, aceasta este viteza pe care trebuie să o ai când mergi pe jos.

Cât de mult ar trebui să mergi pe jos într-o zi

Se ridică, bineînțeles, și întrebarea: cât de mult timp ar trebui să mergi pe jos, într-un ritm susținut de intervalul de viteză menționat mai sus? Cercetătorii recomandă mersul pe jos cu viteza amintită cel puțin 30 de minute în fiecare zi.

Potrivit studiului efectuat de cercetătorii din Regatul Unit al Marii Britanii, cea mai pronunțată reducere a ratei mortalității a fost identificată în rândul persoanelor care împliniseră deja vârsta de 75 de ani și care făceau zi de zi peste 10 mii de pași.

#boală #mers pe jos #stiinta #studiu #viață

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.