Procurorul General interimar, Ion Munteanu, urmează să ceară marți, 2 aprilie 2024, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător moldovean. Nu este clar, deocamdată, despre ce magistrat este vorba. Ședința va fi transmisă, începând cu ora 09:30, în direct pe Rlive.md și RLIVE TV.

Adițional, la aceeași ședință, membrii CSM vor mai examina și alte subiecte, printre care: suspendarea din funcție a unor judecători; cererea unor președinți/vicepreședinți privind acordarea concediului de odihnă anual sau rechemarea din concediul de odihnă anual, dar și examinarea rezultatelor evaluării de către Comisia de evaluare a candidatului la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, Ion Munteanu și Stella Bleșceaga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că ofițerii Centrului Național Anticocurpție (CNA) a emis un comunicat marți, 26 martie curent, în care menționa despre faptul că un avocat și doi judecători din capitală sunt cercetați de CNA și PA pentru trafic de influență și corupere pasivă. În urma investigațiilor efectuate de CNA și procurori s-a stabilit că, avocatul, reprezentând interesele unui client, ar fi apelat la un magistrat din capitală în vederea influențării unui alt judecător, în gestiunea căruia se afla pe rol cauza în care era vizată clientul său, pentru a-l determina să adopte o soluție favorabilă în privința clientului său.

A doua zi, CNA a mai emis un comunicat de presă în care menționa despre un alt caz de corupție. Mai mult de atât, au fost efectuate 19 percheziții într-o cauză penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de corupere activă și trafic de influență. Potrivit probatoriului administrat, persoanele vizate, prevalându-se de presupusa influență și făcând uz de cunoștințele sale care activează în cadrul instanțelor de judecată de diferit nivel ierarhic, ar fi acceptat și primit bani în proporții deosebit de mari de la persoane cointeresate, destinați influențării judecătorilor Judecătoriei Chișinău și Curții de Apel Chișinău, pentru pronunțarea unor hotărâri sau decizii favorabile părților cointeresate. Un avocat a fost reținut pentru 72 de ore.

Nu este clar, deocamdată, dacă aceste două cazuri au o legătură cu sesizarea lui Ion Munteanu.

#agenda #CSM #sedinta

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.