Reprezentanții Grupului Wagner le-au recomandat, în timpul acestei săptămâni, mercenarilor care alcătuiesc rândurile lor să își caute un alt loc de muncă după moartea liderului lor, Evgheni Prigojin, care a fost înmormântat marți într-un cimitir din Sankt Petersburg.

„Câteva zeci de mii de luptători pe deplin pregătiți sunt gata să muncească și sunt dispuși să-și apere patria (în Ucraina), dar din cauza unor circumstanțe bine cunoscute deocamdată nu ne lasă”, a spus reprezentantul Grupului Wagner într-un audio reprodus de portalul „Bashnie Istorii”.

El adaugă că mercenarii sunt acum nevoiți să își caute de lucru în Africa și Orientul Mijlociu, dar „nici acolo situația nu este ușoară”.

„Avem o concurență dură din partea Ministerului Apărării și a Gărzii Naționale care planifică și încearcă să acceseze (acele zone) cu activități similare cu ale noastre”, subliniază el.

Purtătorul de cuvânt al lui Wagner a explicat că Prigojin a abordat această problemă în ultima sa călătorie în Africa, unde mai multe țări s-au arătat interesate de serviciile sale, deși acele contracte viitoare sunt în aer.

„Vom încerca să găsim de lucru pentru membrii noștri. Când și cât, nu știm. Prin urmare, așteptați sau căutați un alt loc de muncă. Urmărim îndeaproape situația internațională. Dacă echipa noastră primește permisiunea de a reveni în zona operațiunii militare speciale (în Ucraina), atunci vom relua activ recrutarea bărbaților. Va fi de lucru”, a comentat el.

La acea vreme, președintele rus Vladimir Putin i-a descris pe mercenari drept eroi pentru ocuparea, în luna mai, a orașului ucrainean Bahmut, în regiunea Donețk.

Cu toate acestea, grupul a căzut în dizgrație după ce a organizat o rebeliune armată eșuată pe 23 și 24 iunie, care s-a încheiat cu un acord de mutare a bazei în Belarus.

Cu câteva săptămâni înainte de a muri, Prigojin a recunoscut că Wagner nu va mai lupta în Ucraina și a anunțat reluarea activităților sale pe continentul african.

Totuşi, la întoarcerea din Africa, s-a dus la Moscova și avionul privat în care zbura s-a prăbușit pe 23 august, la 300 de kilometri de capitală.

Deocamdată nu se cunosc cauzele accidentului, deși susținătorii lui Prigojin, opoziția din exil și presa occidentală îl acuză pe Putin că a dat ordin de lichidare a șefului Wagner, lucru pe care Kremlinul l-a negat categoric.

Potrivit diverselor surse, o parte din mercenari au părăsit teritoriul belarus, deși Minsk susține că nu au plecat nicăieri, doar unii ar fi în vacanță.

Unii experți consideră că Wagner nu mai există ca organizație de mercenari, cu atât mai mult când Putin a semnat un decret prin care toți paramilitarii și voluntarii să jure în mod obligatoriu credință față de drapelul Rusiei, deși alții consideră că acestea reprezintă încă o amenințare, fie că este vorba despre Ucraina, Belarus sau Africa.

#Evgheni Prigojin #mercenari #moarte #Wagner

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.