La doar câteva ore de la preluarea mandatului, luni, preşedintele Donald Trump a ordonat suspendarea asistenţei externe pentru dezvoltare, în aşteptarea unor evaluări ale eficienţei şi coerenţei cu politica externă a administrației. Domeniul de aplicare al ordinului executiv nu a fost cunoscut imediat. Vineri, Marco Rubio a aprobat mai multe derogări.

Pauza de 90 de zile cerută de preşedinte în privinţa ajutorului extern se aplică asistenţei noi şi celei existente, potrivit unei note a Departamentului de Stat văzută vineri de Reuters, care afirmă, de asemenea, că au fost emise derogări pentru finanţarea militară a Israelului şi Egiptului. Domeniul de aplicare al ordinului executiv nu a fost cunoscut imediat şi nu era clar ce finanţare ar putea fi redusă, având în vedere că bugetul guvernului federal al SUA este stabilit de Congres, notează News.ro.

Memorandumul Departamentului de Stat, semnat de noul secretar de stat Marco Rubio şi datat vineri, spune că, începând de acum, înalţii funcţionari „se vor asigura că, în măsura maximă permisă de lege, nu se vor face noi obligaţii pentru asistenţă externă” până când Rubio nu va lua o decizie în urma unei revizuiri.

De asemenea, documentul precizează că, pentru acordarea asistenţei externe existente, se vor emite imediat ordine de încetare a plăţilor până la revizuirea pe care o va face Rubio.

În general, „deciziile privind continuarea, modificarea sau încetarea programelor vor fi luate” de Rubio în urma unei revizuiri în următoarele 85 de zile. Până atunci, secretarul de stat poate aproba derogări.

În nota Departamentului de Stat se precizează că, până în prezent, Rubio a aprobat derogări pentru „finanţarea militară externă pentru Israel şi Egipt şi cheltuielile administrative, inclusiv salariile, necesare pentru administrarea finanţării militare externe”.

Rubio a emis, de asemenea, o derogare pentru asistenţă alimentară de urgenţă. Acest lucru vine pe fondul valului de ajutor umanitar pentru Fâşia Gaza, după ce duminică a început o încetare a focului între Israel şi militanţii palestinieni Hamas, şi al mai multor alte crize alimentare în întreaga lume, inclusiv în Sudan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutoare externe #derogari #Washington

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.