Serviciile de informații americane au acuzat luni seara Rusia că este „activ implicată” în operațiuni de dezinformare în cele șapte state-cheie care vor influența rezultatul alegerilor prezidențiale de marți.

Arizona, Nevada, Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania, Michigan și Wisconsin – joacă un rol crucial în scrutinul cu sufragiu universal indirect, care ar putea determina dacă democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump va ajunge la Casa Albă, conform AFP, citat de Agerpres.

„Rusia reprezintă cea mai activă amenințare” în aceste state, au declarat într-un comunicat comun Biroul Federal de Investigații (FBI), Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații (ODNI) și Agenția pentru Securitatea Cibernetică și Securitatea Infrastructurii (CISA).

Agențiile au avertizat că „aceste tentative pot provoca violență, inclusiv împotriva responsabililor electorali”.

Așa-numitele „swing states”, care pot înclina balanța în favoarea uneia sau alteia dintre părți, sunt deja subiectul unor acuzații din partea republicanilor legate de „fraude” și „înșelătorii” din partea democraților.

Conform ODNI, recent pe rețelele sociale a circulat un clip video cu un interviu în care o persoană susținea că o fraudă cu buletine de vot false și modificări ale listelor electorale ar trebui să o avantajeze pe Kamala Harris în Arizona.

Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, a denunțat această înregistrare ca fiind „complet falsă”, iar statul, cunoscut drept un bastion al conspirațiilor electorale, a luat măsuri pentru a proteja agenții electorali și operațiunile de vot.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Americanii își votează azi noul președinte: Kamala Harris și Donald Trump, într-o cursă urmărită de întreaga planetă

#alegeri #Rusia #SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.