Republica Moldova continuă să piardă populație într-un ritm alarmant, pe fondul unui dezechilibru accentuat între nașteri, decese și migrație. Potrivit datelor publicate de platforma World Population Review, populația Moldovei era estimată la aproximativ 2,96 milioane de locuitori, la începutul lunii aprilie 2026, transmite bani.md.

În fiecare zi, în Moldova se nasc în medie 82 de persoane, în timp ce 115 mor, iar alte 46 părăsesc țara. Astfel, bilanțul zilnic este negativ, cu o scădere de circa 79 de persoane.

Datele arată că la fiecare 12,5 minute are loc un deces, în timp ce o naștere se înregistrează la fiecare 17,6 minute. În paralel, un moldovean pleacă din țară la fiecare 31 de minute, accentuând declinul populației. De la începutul anului 2026 populația Republicii Moldova s-a redus cu 7 821 de oameni.

Fenomenul este confirmat și de evoluțiile din ultimii ani. Moldova se confruntă cu o scădere constantă a populației, determinată atât de sporul natural negativ (mai multe decese decât nașteri), cât și de emigrarea masivă a forței de muncă.

„În ceea ce privește distribuția populației, Chișinău rămâne cel mai populat oraș, cu aproape jumătate de milion de locuitori, urmat la mare distanță de Bălți. Țara nu are niciun oraș care să depășească un milion de locuitori, iar majoritatea centrelor urbane sunt relativ mici”, potrivit World Population Review.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #moldoveni #World Population Review

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.