Maria Zaharova nu lasă fără atenție Moldova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a numărat câte exerciții militare am avut de la începutul anului, s-a interesat de expoziția despre deportări și a revenit la narative privind militarizarea și colaborările cu NATO.

Mai mult, Zaharova a vorbit despre pretinsa identitate moldovenească, susținând că România o inhibă. Deși Rusia este unicul stat care ne încalcă neutralitatea, menținând trupe în stânga Nistrului, oficiala rusă a luat în zeflemea parteneriatele țării noastre cu Alianța Nord Atlantică și a spus că acestea ar încălca statutul stipulat în Constituție.

„Moscova monitorizează îndeaproape evoluția situației din jurul Transnistriei și este pregătită să răspundă în mod corespunzător oricărui scenariu, inclusiv celui mai nefavorabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totul se pregătește pentru militarizarea acestei țări în favoarea NATO. De ce se fac toate acestea? Răspunsul este evident – Republica este pregătită ca să fie transformată în „a doua Ucraină”, a spus Zaharova.

Declarațiile nu sunt primele de acest gen, făcute de oficiali de la Moscova. Anterior, conducerea țării a avertizat că în contextul parlamentarelor care se apropie manipularea și dezinformarea vor fi tot mai frecvente în spațiul public și mediatic.

Săptămâna trecută, Rusia și Belarus au lansat un raport comun, în care acuzau Moldova de nerespectarea drepturilor omului. Ulterior, serviciile speciale rusești susțineau că NATO ne-ar pregăti țara de război.

Într-un răspuns transmis pentru Realitatea, oficialii din cadrul Alianței Nord-Atlantice au punctat că orice parteneriate reprezintă decizia suverană a țărilor, iar organizația internațională le respectă suveranitatea.

#Maria Zaharova #Moldova #NATO #neutralitate #Rusia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.