Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Zdob și Zdub se pune rău cu Roman Burlaca? Despre „Gurița dulce” a lui Magnat și Feoctist: Nu e folclor, dar țărănisme

11 Mai 2025, 19:30
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
11 Mai 2025, 19:30 // Life //  Realitatea.md

Zdob și Zdub nu ascultă muzică de cea ca a lui Magnat și Feoctist. Membrii trupei, Roman Iagupov și Andrei Cebotari, și-au spus părerea sinceră, fără înfrumusețări, despre cel mai recent hit al băieților, „Gurița dulce”, în cadrul unei emisiuni de YouTube, „Hit sau Mit cu interpreta Lidia Isac”, scrie Cancan.md.

Membrul-fondator și solistul Zdubilor, Roman Iagupov, crede că piesa e de ascultat la petreceri și e departe de folclorul veritabil.

„Acest gen de muzică poate va fi ascultată la o petrecere, la un festival care conține umorul. Ei folosesc și un fel de slang moldovenesc. Are folclor, dar asta mai mult nu e folclor, dar țărănisme(regionalisme s-a corectat mai apoi). Dacă este cântată live, cu doba, fanfară, acest gen de muzică am ascultat cu 25 de ani în urmă în Germania, la October Fest, a fost foarte fain. De ascultat noi în general nu ascultăm acest gen de muzică, dar tot este o parte a trendului, a culturii în prezent”, a spus cântărețul de rock alternativ.

Celălalt membru al trupei Andrei Cebotari spune că piesa face parte din categoria muzicii lipicioase, pe care dacă ai ascultat-o o dată, vrei să o tot asculți. Și iată cauza, potrivit lui: „Ritm mai direct și o melodie așa mai simpluță și asta prinde”.

Cei doi membri ai trupei iau dat piesei „Gurița dulce” nota 7.

Amintim că, odată lansată această piesă, unii internauți i-au adus critici regizorului Roman Burlaca implicat în proiect. Cel din urmă nici nu a negat că moldovenii sunt „marginali”.

Noul „imn” al lui Magnat & Feoctist pentru nunțile și cumetriile din Moldova! Internauții le cer și un serial

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.