În Republica Moldova, mai mult de 75 de pacienți își așteaptă rândul pentru un transplant de ficat sau rinichi, însă șansa la o nouă viață depinde, în continuare, de existența donatorilor. De la începutul acestui an, în țară au fost efectuate 10 transplanturi, dintre care șapte de ficat și trei de rinichi, dublu față de anul trecut. Directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc, a declarat pentru IPN că cele mai solicitate sunt transplanturile de rinichi și ficat, deoarece insuficiențele renale și hepatice sunt cele mai frecvente afecțiuni care duc pacienții în stadiul terminal. „Fără donator, nu poate exista transplant. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Totodată, în societate nu există suficientă informație despre ce înseamnă donarea și de ce este atât de importantă”, a spus Grigore Romanciuc.
În prezent, 25 de persoane sunt pe lista de așteptare pentru un transplant renal și peste 50 pentru unul hepatic. Durata de așteptare diferă în funcție de compatibilitatea dintre pacient și organul disponibil. „Avem situații când un pacient care este înscris în lista de așteptare de o lună-două, poate merge la transplant, deoarece organul prelevat este perfect pentru el. Și avem, din păcate, cazuri când unii pacienți stau un timp mai îndelungat în lista de așteptare”, a explicat directorul agenției.
Totodată, el a explicat faptul că acest fenomen este prezent practic în toate țările, inclusiv în cele occidentale, precum Franța și Germania, unde anual sute de pacienți nu ajung să beneficieze de transplant din cauza stării lor incurabile sau extrem de grave. În total, trei spitale sunt autorizate pentru prelevare, iar dotările și echipamentele medicale corespund standardelor internaționale.
În Republica Moldova, trei spitale sunt autorizate pentru prelevarea de organe, iar dotările și echipamentele medicale corespund standardelor internaționale. Totuși, transplanturile de organe interne se efectuează doar la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. „Avem condiții excelente și specialiști foarte bine pregătiți, însă problema principală rămâne lipsa donatorilor”, a subliniat Grigore Romanciuc.
Potrivit lui, donarea poate fi realizată atât de la persoane în viață, cât și de la donatori aflați în moarte cerebrală, cu acordul rudelor acestora. Înainte de pandemie, aproximativ 60-65% dintre familiile persoanelor în moarte cerebrală acceptau donarea organelor, însă după aceea aceste procente au scăzut semnificativ. „Pandemia a lovit puternic domeniul transplantului, pentru că multe centre medicale au devenit spitale COVID. De atunci, societatea este mai reticentă, iar noi trebuie să reluăm discuțiile despre donare”, a menționat Grigore Romanciuc.
Directorul Agenției de Transplant consideră că este necesar ca subiectul donării să fie promovat constant. „Este foarte important ca donarea să fie promovată. Poate pe parcurs să organizăm mai multe campanii pe acest subiect și, posibil, să începem o discuție în societate ce este donarea, la ce ea servește, pentru ce este necesar de a salva o viață pe care, poate, cineva nu o cunoaște”, explică directorul agenției.
Pentru a eficientiza procesul și a asigura transparența, în acest an a fost lansat Sistemul informațional automatizat „Transplant”, care conectează în timp real instituțiile medicale cu Agenția de Transplant. Acest nou sistem facilitează identificarea rapidă a donatorilor compatibili și monitorizarea întregului proces de prelevare și transplant. „Sperăm că acest sistem va aduce un plus de valoare întregului proces de transplant din țară”, a declarat Grigore Romanciuc.
Prima intervenție de transplant din Republica Moldova a fost efectuată în 1982, iar primul transplant pediatric – în 2018.
