În primele șase luni ale anului 2026, în Republica Moldova au fost identificate 32 de persoane ca victime ale traficului de persoane. Printre acestea se numără 27 de adulți și 5 copii, potrivit datelor Procuraturii Generale. Datele arată că printre victime sunt 27 de adulți și 5 copii, iar autoritățile avertizează că fenomenul rămâne unul greu de depistat, majoritatea cazurilor nefiind raportate.

Din totalul victimelor identificate, 9 sunt femei și 18 bărbați adulți, iar în cazul copiilor este vorba despre 3 fete și 2 băieți. Persoanele afectate au beneficiat de servicii specializate de protecție și asistență, inclusiv plasare în centre de suport, consiliere psihologică și asistență juridică gratuită garantată de stat.

Procuratura Generală precizează că traficul de persoane are un caracter latent pronunțat. Potrivit estimărilor, doar 5–10% dintre cazurile reale sunt descoperite sau raportate, ceea ce înseamnă că datele oficiale reflectă doar o parte din amploarea fenomenului.

În aceeași perioadă, procurorii au inițiat urmărirea penală în 28 de cauze privind infracțiuni de trafic de persoane. Dintre acestea, 23 de dosare vizează traficul de ființe umane, iar 5 – traficul de copii.

17 cauze penale au fost expediate în instanța de judecată cu rechizitoriu, dintre care 8 pentru trafic de ființe umane și 9 pentru trafic de copii. Două dintre dosarele trimise în judecată vizează grupuri criminale organizate.

Instanțele au pronunțat 21 de sentințe în privința a 30 de persoane cercetate pentru astfel de infracțiuni. Nouă sentințe, care vizează 14 persoane, au fost de condamnare, zece sentințe pentru 14 persoane au fost de achitare, una a dus la încetarea procesului, iar într-un caz faptele au fost recalificate.

În toate cazurile de condamnare, instanțele au aplicat pedepse cu închisoarea cu executare, fără sancțiuni alternative, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul social al acestora. Procurorii au contestat toate sentințele de achitare, iar potrivit unui studiu al Procuraturii Generale, doar aproximativ 10% dintre aceste hotărâri sunt menținute de instanțele superioare.

Una dintre principalele tendințe observate în ultimii ani este creșterea cazurilor de exploatare prin muncă. Majoritatea victimelor identificate sunt bărbați recrutați pentru activități precum construcții, agricultură, transport sau alte domenii care nu necesită calificări speciale.

Autoritățile atrag atenția și asupra creșterii recrutării prin intermediul internetului. Rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie și platformele online de angajare sunt tot mai des folosite de traficanți pentru a atrage victime.

O altă categorie vulnerabilă o reprezintă refugiații și migranții, în special femeile și copiii afectați de războiul din Ucraina sau persoanele fără venituri stabile.

Procuratura menționează că Republica Moldova nu mai este doar o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, ci devine și o țară de destinație. Creșterea numărului de migranți din Asia Centrală, Asia de Sud și Africa a dus la apariția unor cazuri de exploatare prin muncă, reținere ilegală a actelor de identitate și impunerea unor condiții abuzive.

Potrivit datelor de monitorizare GRETA pentru perioada 2020–2025, Republica Moldova se află în topul țărilor europene unde victimele sunt exploatate prin obligarea la comiterea unor infracțiuni. Aproximativ 7% dintre cetățenii moldoveni identificați ca victime au fost implicați în activități criminale împotriva voinței lor.

Procuratura avertizează cetățenii să fie atenți la ofertele de muncă suspecte, în special cele care promit câștiguri mari fără condiții clare sau implică deplasarea peste hotare prin intermediul unor persoane necunoscute.

În acest context, instituția amintește că funcționează permanent „Linia Verde Antitrafic”, unde pot fi raportate cazuri suspecte sau solicitate informații. Numărul de telefon este (+373) 69 686 206.

Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane este marcată anual la 30 iulie, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra acestui fenomen și de a promova protecția victimelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Procuratura Generala #Republica Moldova #trafic de persoane #victime

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.