Rusia se pregătește pentru o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkiv în această primăvară, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Le Figaro, publicat pe 26 martie.

„Trebuie să privim situația cu ochii larg deschiși. (Președintele rus Vladimir) Putin pregătește o nouă ofensivă, în special în regiunile Sumî și Harkiv. Pot confirma că Putin încearcă să câștige timp și se pregătește pentru o ofensivă de primăvară. Vedem pregătirile pentru această operațiune viitoare”, a spus Zelenski, potrivit kyivindependent.com.

Zelenski a mai spus că Vladimir Putin plănuise inițial să lanseze această operațiune în urmă cu opt luni, dar a fost nevoit să o amâne din cauza operațiunii ucrainene de la Kursk.

Regiunile Sumî și Harkiv, ambele situate în nord-estul Ucrainei și la granița cu Rusia, au avut un rol esențial în apărarea Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă. Moscova a lansat o ofensivă din două direcții asupra regiunii Harkiv în luna mai a anului trecut. Până la 8 iunie, liderul de la Kiev a declarat că Rusia a „eșuat” în ofensiva sa.

În august 2024, forțele ucrainene au trecut granița în regiunea rusă Kursk, capturând 1.300 de kilometri pătrați (500 de mile pătrate) de teritoriu rusesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul lunii martie, trupele ruse, sprijinite de unități nord-coreene, au lansat o contraofensivă și au recucerit teritorii semnificative, pe care administrația lui Zelenski sperase să le folosească ca pârghie în negocieri.

Pe 15 martie, Zelenski avertizase deja asupra concentrării de trupe rusești de-a lungul graniței de nord-est a Ucrainei. „Înțelegem acest lucru și vom lua măsuri de contracarare,” a scris el pe Telegram.

#ofensivă #Rusia #Zelenski

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.