Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a prezentat trei pași esențiali care, în viziunea sa, pot duce la încheierea războiului cu Rusia și la obținerea unei păci durabile. Anunțul a fost făcut în contextul unei zile pline de convorbiri și contacte diplomatice cu lideri internaționali.

Potrivit declarațiilor făcute de Zelenski pe canalul său de Telegram, discuțiile recente includ un dialog programat cu cancelarul german Friedrich Merz, precum și consultări cu oficiali din Franța, Italia și NATO. Președintele Ucrainei a menționat și o conversație comună avută anterior cu președintele american Donald Trump și lideri europeni, urmată de discuții separate cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președintele Finlandei, Alexander Stubb.

„Avem trei priorități clare: primul pas este oprirea uciderilor. Rusia trebuie să accepte încetarea focului. Al doilea pas este crearea unui format de dialog la nivel de lideri, care să conducă la o pace cu adevărat durabilă”, a declarat Zelenski, adăugând că Ucraina susține în continuare ideea unei soluții negociate direct între liderii implicați.

Al treilea pas identificat de Zelenski vizează consolidarea securității Ucrainei pe termen lung, printr-un parteneriat strâns cu Statele Unite și țările europene.

Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina nu a dorit niciodată acest război și rămâne deschisă unui proces de pace constructiv. „Rusia, care a declanșat această agresiune, trebuie să facă pași concreți pentru a o opri. Comunitatea internațională are mijloacele necesare pentru a pune presiune și a verifica îndeplinirea angajamentelor”, a mai spus Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adminsitrația Zelenski #PACE #razboi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.