Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, se aștepta ca Olaf Scholz, cancelar german, să viziteze Ucraina vineri, 24 februarie curent, când se împlinește 1 an de la invazia rusă. Cel puțin despre asta scrie presa țării vecine cu referire la BILD.

Guvernul ucrainean, după cum a aflat BILD, a contat pe această vizită ca pe un gest simbolic la aniversarea zilei de 24 februarie, ar fi important pe fundalul livrării viitoare a tancurilor Leopard și a luptelor aprige în estul Ucrainei, la Donbass.

Potrivit BILD, între Kiev și Berlin sunt în desfășurare negocieri pe tema unei posibile vizite, dar pentru Scholz, care are programat să viziteze India în această seară, o călătorie în Ucraina ar fi aparent „prea spontană”.

Spre exemplu, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a sosit în Ucraina pentru a cincea oară de la începutul invaziei.

Alți lideri, precum prim-miniștrii Spaniei sau Marea Britanie, au vizitat de mai multe ori Kievul din 24 februarie 2022, în timp ce Scholz a vizitat Ucraina o singură dată în iunie, în companie cu președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Mario Draghi.

Vizita lui Olaf Scholz în India este prima de sine stătătoare a oricărui cancelar german de la începerea mecanismului de consultare interguvernamentală între cele două țări în 2011. Ea va avea loc sâmbătă la New Delhi. Pe lângă faptul că coincide cu încheierea unui an de conflict Rusia-Ucraina, vine după episodul recent cu balonul de spionaj chinez care a creat ondulații în geopolitica mondială. Multe lucruri, inclusiv cooperarea economică, Parteneriatul pentru Dezvoltare Verde și Durabilă și Indo-Pacific sunt pe ordinea de zi, când se va întâlni cu premierul Narendra Modi.

Scholz promite că Germania va apăra securitatea Europei și a aliaților NATO fără niciun fel de “dacă” sau “dar”

#India #Olaf Scholz #Vladimir Zelenski

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.