Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, se aștepta ca Olaf Scholz, cancelar german, să viziteze Ucraina vineri, 24 februarie curent, când se împlinește 1 an de la invazia rusă. Cel puțin despre asta scrie presa țării vecine cu referire la BILD.

Guvernul ucrainean, după cum a aflat BILD, a contat pe această vizită ca pe un gest simbolic la aniversarea zilei de 24 februarie, ar fi important pe fundalul livrării viitoare a tancurilor Leopard și a luptelor aprige în estul Ucrainei, la Donbass.

Potrivit BILD, între Kiev și Berlin sunt în desfășurare negocieri pe tema unei posibile vizite, dar pentru Scholz, care are programat să viziteze India în această seară, o călătorie în Ucraina ar fi aparent „prea spontană”.

Spre exemplu, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a sosit în Ucraina pentru a cincea oară de la începutul invaziei.

Alți lideri, precum prim-miniștrii Spaniei sau Marea Britanie, au vizitat de mai multe ori Kievul din 24 februarie 2022, în timp ce Scholz a vizitat Ucraina o singură dată în iunie, în companie cu președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Mario Draghi.

Vizita lui Olaf Scholz în India este prima de sine stătătoare a oricărui cancelar german de la începerea mecanismului de consultare interguvernamentală între cele două țări în 2011. Ea va avea loc sâmbătă la New Delhi. Pe lângă faptul că coincide cu încheierea unui an de conflict Rusia-Ucraina, vine după episodul recent cu balonul de spionaj chinez care a creat ondulații în geopolitica mondială. Multe lucruri, inclusiv cooperarea economică, Parteneriatul pentru Dezvoltare Verde și Durabilă și Indo-Pacific sunt pe ordinea de zi, când se va întâlni cu premierul Narendra Modi.

Scholz promite că Germania va apăra securitatea Europei și a aliaților NATO fără niciun fel de “dacă” sau “dar”

#India #Olaf Scholz #Vladimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.