Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru postul american NBC, că „nu este pregătit” pentru discuţii cu Rusia, cât timp aceasta nu îşi retrage trupele din Ucraina.

El a cerut mai mult ajutor financiar din partea SUA și l-a invitat pe fostul președinte Donald Trump în Ucraina. Statele Unite ”ştiu că nu sunt pregătit să vorbesc cu teroriştii, pentru că cuvântul lor nu valorează nimic”.

El a comentat informaţiile potrivit cărora responsabili americani şi europeni au discutat cu guvernul său despre negocieri pentru a se pune capăt războiului cu Rusia. Declaraţiile sale survin și după ce comandantul armatei ucrainene a afirmat în această săptămână că cele două armate sunt prinse în capcana unui război de uzură şi de poziţii.

„Deocamdată, nu am nicio relaţie cu Rusia, şi ei cunosc poziţia mea”, a afirmat preşedintele ucrainean, adăugând că „ei trebuie să plece de pe teritoriul nostru şi doar după aceea lumea va putea pune în mişcare diplomaţia”.

Potrivit lui Zelenski, conflictul este într-o „situaţie dificilă”, dar nu într-un impas.

„Pe linia de front, nu este un secret, nu avem apărare aeriană. Din acest motiv, Rusia controlează cerul. Dacă ei controlează tot cerul, noi nu putem să avansăm rapid până când vom avea o apărare aeriană”, a mai spus el.

Zelenski l-a inviat pe Trump în Ucraina

Zelenski a cerut din nou Statelor Unite să crească ajutorul financiar pentru Ucraina, spunând că soldații americani ar putea fi în cele din urmă atrași într-un conflict european mai mare cu Rusia, dacă Washingtonul nu își intensifică sprijinul.

„Dacă Rusia ne va ucide pe toți, va ataca țările NATO și vă veți trimite fiii și fiicele [să lupte]”, a mai afirmat Zelenski, potrivit transcrierii interviului acordat postului NBC, preluat de Reuters.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același interviu, Zelenski l-a invitat pe fostul președinte american Donald Trump să viziteze Ucraina și să vadă consecințele conflictului inițiat de președintele rus Vladimir Putin în februarie 2022. Trump, care dorește să fie reales în 2024 și este principalul candidat la nominalizarea prezidențială a partidului său, a criticat dur sprijinul SUA pentru Kiev și a declarat că el ar putea pune capăt războiului în 24 de ore dacă ar fi reales.

„Dacă poate veni aici, voi avea nevoie de 24 de minute pentru a-i explica președintelui Trump că nu poate gestiona acest război”, a spus Zelenski.

#Putin #razboi #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.