Situația din Borodianka, un oraș situat la nord-vest de Kiev și reluat recent de ucraineni de la ruși, este „mult mai oribilă” decât în Bucha, unde au fost comise masacre în rândul civililor, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Sunt mai multe victime” în acest mic oraș decât în Bucha, tot la nord-vest de capitală. Fiecare crimă va fi rezolvată și fiecare călău va fi găsit”, a adăugat Zelenski.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat, joi, că 26 de cadavre au fost găsite sub ruinele a două clădiri distruse în oraşul Borodianka, din regiunea Kiev, care este percheziţionat în prezent de autorităţi după ce trupele ruse care îl ocupau s-au retras, relatează hotnews.ro.

Irina Venediktova, procurorul general ucrainean, nu a spus dacă autorităţile au stabilit cauza morţii, dar a acuzat trupele ruse că au lansat atacuri aeriene asupra oraşului înainte să preia controlul.

„Situaţia cea mai gravă este în Borodianka din punct de vedere al distrugerilor şi din punct de vedere al incertitudinii cu privire la numărul victimelor”, a adăugat ea.

Crimă, tortură și viol

„Doar populația civilă a fost vizată: nu există unități militare. Există dovezi ale crimelor de război comise de forțele ruse la fiecare pas” în această localitate a spus Venediktova.

Procurorul a susținut că rușii au folosit acolo bombe cu dispersie și lansatoare de rachete multiple grele „care aduc moarte și distrugere”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ea i-a acuzat pe soldații ruși că au comis „ucideri, torturi și bătăi” asupra civililor, precum și violuri, subliniind că forțele de securitate strâng probe pentru instanțele locale și internaționale.

Descoperirile macabre se înmulțesc în mai multe orașe mici din această zonă devastată de lupte. Ucraina și țările occidentale au acuzat armata rusă de „crime de război” după ce zeci de cadavre, se pare că ale unor civili adesea împușcați, au fost găsite pe străzile din Bucha.

Armata rusă a pătruns pe 27 februarie – la trei zile după începerea invaziei Ucrainei – în Bucha și a rămas acolo timp de o lună. Rusia a dezmințit în repetate rânduri că a vizat civilii în Ucraina

#cadavre #razboi #soldați ruși #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.