Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea că Ucraina nu a fost invitată să adere la NATO, spunându-le susţinătorilor din capitala lituaniană.

„NATO va face Ucraina mai sigură, Ucraina va face NATO mai puternică”, le-a spus Zelenski miilor de oameni, mulţi dintre ei fluturând steaguri ucrainene, care s-au adunat marţi după-amiază în centrul oraşului Vilnius, gazda summitului.

A fost o apariţie surpriză a preşedintelui Volodimir Zelenski, care a venit în Piaţa Lukiskiu însoţit de prima-doamnă Olena Zelenska şi de cuplul prezidenţial lituanian, gazdele reuniunii NATO. Semn al riscurilor de securitate asumate, lunetiştii stăteau de pază pe acoperişuri în timp ce mii se persoane veniseră să-şi exprime sprijinul pentru Ucraina.

Luând cuvântul pe o scenă, Zelenski a mulţumit Lituaniei pentru o „poziţie clară, onestă şi curajoasă” în sprijinul aderării Ucrainei.

Cu puţin timp înainte de discursul lui Zelenski, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase că aliaţii au convenit că NATO va adresa o invitaţie Ucrainei de a se alătura alianţei militare atunci când „membrii vor fi de acord şi vor fi îndeplinite condiţiile”. Zelenski declarase mai devreme în cursul zilei că ar fi „absurd” dacă liderii NATO nu ar oferi ţării sale un termen pentru aderare.

Vorbind în piaţa din centrul Vilniusului în ucraineană, el a spus mulţimii:

„Am venit astăzi aici încrezător într-o decizie, încrezător în parteneri, încrezător într-un NATO puternic, un NATO care nu se îndoieşte, care nu pierde timpul şi care nu ţine seama de niciun agresor. Mi-aş dori ca această încredere să devină o certitudine – certitudine în deciziile pe care le merităm cu toţii şi pe care le aşteaptă fiecare soldat al nostru, fiecare cetăţean al nostru, fiecare mamă, fiecare copil al nostru. Şi este oare aceasta o dorinţă prea mare?”, a întrebat el.

Membrii NATO din Europa de Est au sprijinit poziţia Kievului, argumentând că aducerea Ucrainei sub umbrela de securitate colectivă a NATO este cea mai bună modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou. Însă ţări precum Statele Unite şi Germania au fost mai precaute, ferindu-se de orice mişcare ce ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia.

„Nimeni nu ar trebui să se uite vreodată, niciodată, înapoi spre Moscova”, a punctat Zelenski.

33.000 DE DRAPELE

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care a luat parte la eveniment, i-a înmânat lui Zelenski un drapel ucrainean găurit de gloanţe, care a fost apoi ridicat pe un catarg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drapelul fusese arborat pe un tanc ucrainean în timpul luptelor din Bahmut şi a fost adus la Vilnius de un grup de 33 de alergători ucraineni şi lituanieni, ca semn de sprijin pentru Ucraina ca potenţial al 33-lea membru NATO. Activiştii au cerut locuitorilor din Vilnius să afişeze 33.000 de steaguri la ferestrele caselor lor în semn de susţinere.

„Ucraina câştigă timp pentru noi cu sângele lor, astfel încât noi să ne putem pregăti şi să dăm o replică puternică Rusiei„, a declarat preşedintele Nauseda mulţimii.

Îngrijorările legate de securitate sunt reale în Lituania, unde amintirile legate de dominaţia Moscovei sunt încă proaspete, iar prezenţa militară este insuficientă.

Lituania, împreună cu vecinele ei baltice Letonia şi Estonia, au fost ultimele state care au fost înglobate în Uniunea Sovietică, fiind anexate în 1940, şi primele care şi-au declarat independenţa, în 1990, când blocul sovietic s-a prăbuşit.

Membră atât a NATO, cât şi a Uniunii Europene din 2004, Lituania se numără printre cei mai aprigi susţinători ai Ucrainei în ambele organizaţi şi a fost prima din NATO care a furnizat arme Ucrainei cu câteva săptămâni înainte de invazia rusă.

„Noi înşine suntem în NATO, iar sentimentul de securitate este incomparabil (cu ceea ce ar fi fost) dacă nu am fi fost acolo”, mărturiseşte Birute Jurksiene, un rezident din Vilnius. „Asta este ceea ce ne dorim cu tărie şi pentru naţiunea ucraineană”, adaugă el.

Autobuzele din Vilnius afişează steaguri ucrainene şi pancarte pe care scrie „Vilnius iubeşte Ucraina”. Străzile sunt decorate cu steaguri NATO şi ucrainene.

„În timp ce voi aşteptaţi acest autobuz, Ucraina aşteaptă să devină membră NATO„, este un mesaj afişat pe autobuzele din transportul public din Vilnius care îi duc pe jurnalişti la summit.

Compania energetică de stat Ignitis, cea mai mare companie listată la bursă din ţările baltice, şi-a acoperit biroul care dă spre locul de desfăşurare a summitului cu bannere mari care solicită aderarea Ucrainei la NATO. „Putin, Haga te aşteaptă„, se arată pe un panou mare atârnat de municipalitatea din Vilnius, cu referire la Curtea Penală Internaţională din oraşul olandez.

„Acest drapel de luptă al nostru din Bahmut înseamnă că lituanienii nu vor mai trebui să lupte niciodată împotriva soldaţilor ruşi, nici la turnul de televiziune din Vilnius, nici în alt loc din capitala voastră, ţara voastră! Lituania va fi întotdeauna doar a voastră! Acest steag al nostru înseamnă că nu vor mai exista niciodată deportări din statele baltice în Siberia. Nu va mai exista niciodată împărţirea Poloniei şi umilirea Ungariei de către invadatori. Nu vor mai exista niciodată tancuri în Praga şi războaie de iarnă împotriva libertăţii Finlandei. Nu vor mai exista ocupaţii în Europa!„, a subliniat Zelenski.

#aderare #Summit #UE #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.