Volodimir Zelenski și-a exprimat, vineri, speranţa că Uniunea Europeană va permite aderarea rapidă a Ucrainei, apreciind că procesul de integrare europeană „nu trebuie să dureze ani sau decenii”, relatează BBC.

„Trebuie să parcurgem această cale rapid”, a spus președintele ucrainean, adăugând că atacul asupra Odesei a întărit urgența de aderare a Ucrainei la UE.

„Nu vrem ca diminețile ucrainenilor să înceapă la fel de tragic ca astăzi, cu bombardamentele rusești precum cele din regiunea Odesa, cu multe victime. Ne dorim ca diminețile ucrainenilor să fie liniștite, la fel cum sunt cele din alte capitale europene, acum, în secolul al XXI-lea. Îi îndemn pe toți cei care dețin funcții guvernamentale să-și privească datoria și munca pentru aderarea la Uniunea Europeană ca pe o luptă de primă linie pentru statul nostru, pentru Ucraina, pentru voi și pentru mine. A durat 115 zile pentru a ajunge la statutul de candidat, iar drumul nostru către aderare nu ar trebui să dureze ani sau decenii. Trebuie să parcurgem rapid această cale, în măsura în care ţine de noi. Trebuie să ne îndeplinim partea noastră de sarcini pentru a le permite prietenilor noştri din Uniunea Europeană să adopte rapid o nouă decizie istorică pentru noi, în mod consolidat”, a spus Volodimir Zelenski într-un discurs rostit în faţa membrilor Parlamentului ucrainean.

„Uniunea Europeană va fi alături de Ucraina la fiecare pas” a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața parlamentului ucrainean. Aceasta a spus că Ucraina are un drum lung de parcurs până va deveni membră a UE, dar până atunci va beneficia de tot sprijinul Europei.

„Astăzi, am venit aici cu un mesaj foarte simplu: Este un drum lung, dar Europa va fi alături de voi la fiecare pas, atât timp cât este nevoie, din aceste zile negre de război și până în momentul în care veți trece pragul ușii care duce la Uniunea noastră Europeană”, a spus Ursula von de Leyen.

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens.

Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #ANI #decenii #Uniunea Europeana #VolodimirZelenski

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.