Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis lui Vladimir Putin o invitație publică la o întâlnire bilaterală, joi, în Turcia. Discuțiile ar urma să vizeze un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, propus de lideri europeni și sprijinit de Donald Trump.

În ultimele zile, oficialii din Rusia și Ucraina au făcut schimb de declarații, în contextul unui apel comun din partea liderilor europeni și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Vladimir Putin, de a accepta un armistițiu necondiționat de 30 de zile pentru a putea începe negocieri de pace.

Fostul președinte american Donald Trump a anunțat că sprijină această inițiativă, după o convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Într-o postare pe Truth Social, Trump a avertizat că Statele Unite și partenerii lor vor impune noi sancțiuni dacă Rusia nu respectă armistițiul.

Vladimir Putin a reacționat propunând reluarea negocierilor directe cu Ucraina, întrerupte în 2022, fără condiții prealabile. El a declarat că Rusia este pregătită să discute „serios” pentru a elimina cauzele conflictului și a ajunge la o pace durabilă. Totodată, Putin a acuzat Ucraina și aliații săi că sunt ghidați de „ambiții politice”, și nu de interesele reale ale cetățenilor.

Administrația Trump a făcut din încheierea războiului din Ucraina o prioritate, dar până acum nu a reușit să convingă Moscova să accepte un armistițiu limitat, care ar putea duce la o pace permanentă. Recent, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA se vor retrage din discuții dacă nu vor exista progrese reale.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia apreciază eforturile de mediere ale Statelor Unite, dar a subliniat că „presiunile externe nu dau rezultate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armistitiu #Putin #turcia #Zelenski

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.