Un grup de apărare a comunităţii evreieşti din Canada cere scuze de la Ottawa, după ce un ucrainean care a luptat alături de nazişti în cel de-al Doilea Război Mondial a fost onorat în Parlament în timpul unei vizite a preşedintelui Zelenski, scrie AFP.

Prietenii Centrului Simon Wiesenthal (FSWC) au declarat duminică că sunt „profund deranjaţi de faptul că Parlamentul canadian a recunoscut un veteran ucrainean care a servit într-o unitate militară nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. Vineri, cu ocazia vizitei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în capitala canadiană, preşedintele Camerei Comunelor, Anthony Rota, l-a salutat în tribune pe Yaroslav Hunka, un imigrant ucrainean în vârstă de 98 de ani.

„Este un erou ucrainean, un erou canadian şi îi mulţumim pentru serviciile sale”, a spus el în sală, stârnind o ovaţie călduroasă din partea deputaţilor.

Aceste remarci „ignoră faptul că domnul Hunka a servit în cadrul Diviziei 14 Waffen Grenadier a SS, o unitate militară nazistă ale cărei crime împotriva umanităţii în timpul Holocaustului sunt bine documentate”, a denunţat organizaţia FSWC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Preşedintele Camerei – un deputat liberal – şi-a cerut scuze pentru că l-a prezentat şi onorat pe Hunka cu două zile mai devreme.

„Vineri după discursul preşedintelui Ucrainei, am salutat pe cineva în tribună şi apoi am luat cunoştinţă de noi informaţii care mă fac să regret că am făcut acest lucru. Aş dori în special să îmi prezint cele mai sincere scuze comunităţilor evreieşti din Canada şi din întreaga lume”, a declarat Anthony Rota.

Biroul premierului Justin Trudeau a negat orice implicare în această afacere, reiterându-şi independenţa faţă de cea a preşedintelui Camerei.

„Nici biroul premierului, nici delegaţia ucraineană nu au fost informate în prealabil despre invitaţie sau recunoaştere”, a precizat biroul premierului într-un comunicat transmis duminică seara pe X (fostul Twitter) de unul dintre ofiţerii de presă ai lui Justin Trudeau.

Dar acest lucru nu l-a împiedicat pe liderul opoziţiei oficiale Pierre Poilievre, aflat înaintea lui Justin Trudeau în intenţiile de vot, să denunţe o „gravă eroare de judecată”. Biroul său de protocol este responsabil de organizarea şi aprobarea tuturor invitaţilor şi programelor pentru vizite de stat de acest tip”, a precizat liderul conservator.

#Canada #Ottawa #Zelenski

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Independența, integrarea europeană, războiul din Ucraina, relația cu România și problema transnistreană sunt teme care vor defini viitorul țării, ajunsă la 35 de ani de independență.

Sunt voci din opoziția parlamentară și din mediul de experți care consideră că speranța într-o integrare rapidă, cu încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu ar fi la Chișinău, ci la Bruxelles. În acest moment, nimeni nu pare dispus să-și asume un calendar clar pentru extindere, nici măcar în cazul statelor din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care negociază de peste un deceniu.

În același timp, puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina. Iar Ucraina, în situația actuală, nu pare a fi un caz fezabil pentru o integrare rapidă. În aceste condiții, Moldova are nevoie de realism, de un plan clar și de o strategie pentru orice scenariu. Integrarea europeană trebuie să rămână obiectivul prioritar, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea unui drum mai lung.

Cât de realist este obiectivul ca R. Moldova să semneze Tratatul de aderare la UE în 2028?
Ce trebuie să facă guvernarea până în 2028 pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar un slogan electoral?
Care sunt cele mai dificile reforme pe care R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a deveni stat membru al UE?
Cum explică guvernarea asistența financiară consistentă oferită de UE și percepția tot mai răspândită în rândul cetățenilor că o parte din aceste fonduri ar putea fi deturnate sau „spălate”?
Poate R.Moldova deveni membră a UE înainte de soluționarea problemei transnistrene?
Poate reintegrarea regiunii să aibă loc deja în interiorul Uniunii Europene?
Ce se va întâmpla cu trupele ruse și cum poate fi realizată o reintegrare pașnică?
Dacă drumul spre UE va fi mai lung, va exista curajul de a identifica o alternativă realistă, fără a renunța la obiectivul european?
Există riscul ca societatea să aibă așteptări prea mari de la Uniunea Europeană și să fie dezamăgită dacă schimbările nu vor veni suficient de repede?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 21 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este deputatul Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.