Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Zelenski nu exclude un al doilea mandat: totul depinde de cum se va încheia războiul

01 Feb. 2026, 17:33
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
01 Feb. 2026, 17:33 // În Lume //  Ana Panaguța

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a oferit primele declarații clare despre intențiile sale electorale în contextul războiului cu Rusia. Într-un interviu pentru Český rozhlas, șeful statului a explicat că uneori se gândește să participe la următoarele alegeri prezidențiale, dar totul depinde de deznodământul conflictului, scrie adevărul.ro.

„Nu știu. Totul depinde de cum se va încheia acest război… Uneori mă gândesc”, a spus Zelenski.

Anterior, președintele a menționat că deja din februarie ar putea fi adoptate modificări ale legislației electorale pentru a permite organizarea votului în condiții de stare de război. Totuși, a avertizat că multe decizii vor fi influențate de negocierile pentru pace.

Experți în domeniu ridică întrebări esențiale: este posibil să se organizeze alegeri postbelice rapid, fără a afecta principiile democratice? Cine și cum stabilește regulile jocului? Sunt permise „decizii speciale” și care sunt limitele lor constituționale? Poate siguranța națională fi un argument pentru restrângerea concurenței politice sau a libertății de exprimare? În articolul „După război: ce provocări stau în fața alegerilor și cum pot fi depășite”, fostul adjunct al președintelui Comisiei Electorale Centrale, Andrii Magera, răspunde punctual la aceste întrebări și oferă soluții pentru organizarea scrutinului într-un context post-conflict.

Zelenski afirmă că soluționarea chestiunilor teritoriale în negocierile cu Rusia nu poate fi realizată fără o întâlnire cu Vladimir Putin

De asemenea, Volodimir Zelenski a transmis că soluționarea chestiunilor teritoriale în negocierile cu Rusia nu poate fi realizată fără o întâlnire directă cu președintele rus, Vladimir Putin. Potrivit acestuia, lipsa unui contact personal la nivel de conducere face imposibilă ajungerea la un acord privind teritoriile disputate, informația fiind relatată de The Moscow Times.

Zelenski a subliniat că Ucraina rămâne deschisă negocierilor care implică atât Rusia, cât și Statele Unite, și insistă ca Europa să fie prezentă în momentele-cheie ale consultărilor. În același timp, Kievul mizează pe obținerea unor garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, precum și pe progrese concrete în direcția aderării la UE. Aceste obiective fac parte dintr-un plan în 20 de puncte destinat încheierii războiului, care include și măsuri de redresare post-conflict.

„Aceste elemente fac parte dintr-un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului, care include măsuri de redresare”, a declarat Zelenski.

Pe 27 ianuarie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a anunțat disponibilitatea lui Zelenski pentru o întâlnire directă cu Putin, în cadrul căreia ar urma să fie discutate atât problemele teritoriale, cât și controlul asupra Centralei Nucleare de la Zaporijie. Două zile mai târziu, pe 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia ia în calcul doar Moscova ca posibil loc al unei astfel de întâlniri. Zelenski a respins această variantă, considerând imposibilă o întâlnire la Moscova, dar a menționat că ar putea avea loc la Kiev, invitându-l public pe liderul rus să vină în capitala Ucrainei, dacă va decide acest lucru.

„Desigur, este imposibil pentru mine să mă întâlnesc cu Putin la Moscova. Este același lucru cu întâlnirea cu Putin la Kiev. Îl pot invita și pe el la Kiev; să vină. Îl invit public, dacă decide, desigur”, a spus Zelenski.

Procesul de negociere a cunoscut o intensificare după consultările trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite desfășurate la Abu Dhabi în perioada 23–24 ianuarie. Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a descris discuțiile drept constructive. Partea ucraineană a precizat că în cadrul acestor întâlniri au fost abordate toate punctele planului de pace, însă problema teritorială a rămas nerezolvată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
18 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Victoria Laur

Croația, „locul de baștină” al cravatelor, este o țară cu un patrimoniu cultural bogat, turism dezvoltat și o populație diversă și prietenoasă. Țara se mândrește cu peste 1000 de insule în Marea Adriatică, dar și cu o rată a criminalității destul de scăzută. 

Are populația de aproape 4 milioane de locuitori, este cunoscută pentru traiul ieftin, iar prețurile sunt în medie mai mici cu 10-20% decât în restul Europei.

După ce şi-a câştigat independenţa în 1991, Croaţia a început să facă primele demersuri de apropiere de Uniunea Europeană. 

Negocierile au durat peste 10 ani, procesul fiind întârziat în special de tergiversările practicate de autorităţile croate în a-i preda Tribunalului Penal Internaţional pe unii militari din războiul din fosta Iugoslavie, urmăriţi pentru crime de război.

Țara a aderat la UE pe 1 iulie 2013, fiind cel de-al 27-lea stat membru. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2023, țara a adoptat moneda euro și a intrat în spațiul Schengen. Imediat, au fost eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia. În total, au fost desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare partener comercial al Croației este UE. Intrarea în zona euro a adus țării multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia națională, contribuind cu aproape 20% la PIB. 

În 2013, un cetățean al Croației ridica lunar un salariu mediu brut de circa 730 de euro. Acesta a crescut până la 1200 în anul 2022.

Datele statistice relevă că speranța de viață în 2013 era de 75 de ani la bărbați și de 81 la femei. În 2022, cifrele au crescut ușor, la bărbați – până la 76 de ani, iar la femei – la 82 de ani.

Croații au inventat parașuta, torpila și vitezometrul. La fel, țara este cunoscută pentru producția de ulei de trufe, dar și pentru cei 4000 de km de litoral, însumați de cele o mie de insule pe care aceasta le deține.

Croația se numară printre țările cu cele mai multe plaje cu steag albastru (blue flag), un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă curățenia, calitatea apei și a mediului înconjurător.

Cultura croată este bogată în tradiții și obiceiuri, cu festivaluri locale, dansuri folclorice și o gastronomie diversă care reflectă influențele mediteraneene, centrale și balcanice. Bucătăria croată este cunoscută pentru fructele de mare, prosciutto-ul de Istria, trufe și vinuri de calitate.

Croația este o națiune pasionată de sport, având succes internațional în fotbal, handbal, baschet și tenis. Echipa națională de fotbal a Croației a ajuns în finala Cupei Mondiale FIFA din 2018, consolidând reputația țării pe scena sportivă internațională.