Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a oferit primele declarații clare despre intențiile sale electorale în contextul războiului cu Rusia. Într-un interviu pentru Český rozhlas, șeful statului a explicat că uneori se gândește să participe la următoarele alegeri prezidențiale, dar totul depinde de deznodământul conflictului, scrie adevărul.ro.
„Nu știu. Totul depinde de cum se va încheia acest război… Uneori mă gândesc”, a spus Zelenski.
Anterior, președintele a menționat că deja din februarie ar putea fi adoptate modificări ale legislației electorale pentru a permite organizarea votului în condiții de stare de război. Totuși, a avertizat că multe decizii vor fi influențate de negocierile pentru pace.
Experți în domeniu ridică întrebări esențiale: este posibil să se organizeze alegeri postbelice rapid, fără a afecta principiile democratice? Cine și cum stabilește regulile jocului? Sunt permise „decizii speciale” și care sunt limitele lor constituționale? Poate siguranța națională fi un argument pentru restrângerea concurenței politice sau a libertății de exprimare? În articolul „După război: ce provocări stau în fața alegerilor și cum pot fi depășite”, fostul adjunct al președintelui Comisiei Electorale Centrale, Andrii Magera, răspunde punctual la aceste întrebări și oferă soluții pentru organizarea scrutinului într-un context post-conflict.
Zelenski afirmă că soluționarea chestiunilor teritoriale în negocierile cu Rusia nu poate fi realizată fără o întâlnire cu Vladimir Putin
De asemenea, Volodimir Zelenski a transmis că soluționarea chestiunilor teritoriale în negocierile cu Rusia nu poate fi realizată fără o întâlnire directă cu președintele rus, Vladimir Putin. Potrivit acestuia, lipsa unui contact personal la nivel de conducere face imposibilă ajungerea la un acord privind teritoriile disputate, informația fiind relatată de The Moscow Times.
Zelenski a subliniat că Ucraina rămâne deschisă negocierilor care implică atât Rusia, cât și Statele Unite, și insistă ca Europa să fie prezentă în momentele-cheie ale consultărilor. În același timp, Kievul mizează pe obținerea unor garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, precum și pe progrese concrete în direcția aderării la UE. Aceste obiective fac parte dintr-un plan în 20 de puncte destinat încheierii războiului, care include și măsuri de redresare post-conflict.
„Aceste elemente fac parte dintr-un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului, care include măsuri de redresare”, a declarat Zelenski.
Pe 27 ianuarie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a anunțat disponibilitatea lui Zelenski pentru o întâlnire directă cu Putin, în cadrul căreia ar urma să fie discutate atât problemele teritoriale, cât și controlul asupra Centralei Nucleare de la Zaporijie. Două zile mai târziu, pe 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia ia în calcul doar Moscova ca posibil loc al unei astfel de întâlniri. Zelenski a respins această variantă, considerând imposibilă o întâlnire la Moscova, dar a menționat că ar putea avea loc la Kiev, invitându-l public pe liderul rus să vină în capitala Ucrainei, dacă va decide acest lucru.
„Desigur, este imposibil pentru mine să mă întâlnesc cu Putin la Moscova. Este același lucru cu întâlnirea cu Putin la Kiev. Îl pot invita și pe el la Kiev; să vină. Îl invit public, dacă decide, desigur”, a spus Zelenski.
Procesul de negociere a cunoscut o intensificare după consultările trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite desfășurate la Abu Dhabi în perioada 23–24 ianuarie. Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a descris discuțiile drept constructive. Partea ucraineană a precizat că în cadrul acestor întâlniri au fost abordate toate punctele planului de pace, însă problema teritorială a rămas nerezolvată.
