Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi, 12 martie curent, că 700 de rachete au fost folosite în primele două zile de conflict din Orientul Mijlociu şi că ţara sa nu a beneficiat de un număr similar de rachete pe parcursul a patru ani de război, informează știrileprotv.ro.

„Peste 700 de rachete în Orientul Mijlociu au fost folosite în primele 24-36 de ore. Ucraina în cei patru ani de război nu a avut atâtea rachete, nici pe aproape. Dar nu mă plâng”, a spus liderul ucrainean, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni alături de preşedintele Nicuşor Dan.

Zelenski a menţionat că mai multe state i-au cerut Ucrainei sprijinul pentru drone anti-Shahed, având în vedere că rachetele nu sunt eficiente împotriva a mii de drone.

„Ni s-au adresat partenerii noştri, pentru că 700 – 1.000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de drone Shahed. (…) 60-70 de rachete produce cel mai mare producător de rachete Patriot în SUA, pe lună. Aceste rezerve se consumă. Indiferent de numărul acestor rachete, ele nu vor fi suficiente pentru a doborî dronele iraniene, mai ales că ruşii îi ajută şi este foarte clar acest lucru. De aceea, experienţa noastră, din punctul meu de vedere, este unică şi nimeni nu are o astfel de experienţă”, a susţinut el.

Experiența ucraineană în apărarea antiaeriană

Volodimir Zelenski a adăugat că nu sunt importante doar dronele de interceptare, ci şi integrarea sistemului în apărarea antiaeriană, softul specific şi experienţa operatorilor.

„Aceste sisteme, aceste detalii vor fi necesare tuturor, nu doar acestei părţi a Europei, pentru că, vedeţi, dronele zboară mii de kilometri, de aceea înţelegem că orice stat european poate fi în pericol. (…) Acest sistem pe care Ucraina l-a dezvoltat va fi prezentat partenerilor noştri americani şi cred că este bine să dezvoltăm acest sistem şi împreună cu partenerii noştri europeni, vecinii noştri din Europa, inclusiv România”, a afirmat el.

Întrebat dacă acordul pentru construirea de drone în România presupune şi o componentă de consiliere a armatei, Volodimir Zelenski a replicat că acest lucru va depinde de dorinţa părţii române.

„Astăzi vorbim de coproducţie, despre capacităţi de producţie. (…) România este un partener foarte important. Mulţumim României pentru că am dovedit că suntem vecini buni şi putem dezvolta parteneriate de fabricaţie, la fel cum am făcut în Germania şi în Danemarca. Şi consider că astfel de capacităţi în România sunt la fel de utile”, a precizat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#rachete #razboi #Ucraina

În toată Germania au loc greve școlare pentru a protesta la adresa posibilei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu. Unul dintre organizatorii grevei, Bela Breitner, din cadrul mișcării „Greva școlară împotriva serviciului militar obligatoriu”, a declarat că guvernul federal „are intenția serioasă de a reintroduce treptat serviciul militar obligatoriu”, scrie BBC, transmite Digi24.

La una dintre manifestațiile din Hamburg, protestatarii au fluturat steaguri și au afișat pancarte pe care scria „Nu vom participa la războaiele voastre” .

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut din consolidarea armatei germane o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

O nouă lege care introduce serviciul militar voluntar a intrat în vigoare în ianuarie, cu scopul de a recruta voluntari pentru a crește numărul soldaților.

Cu toate acestea, dacă situația de securitate se agravează sau dacă se prezintă prea puțini voluntari, Parlamentul Germaniei, Bundestagul, ar putea lua în considerare o formă de serviciu militar obligatoriu.

Chestionarul obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei

Conform legii, tuturor tinerilor de 18 ani din Germania li se trimite un chestionar prin care sunt întrebați dacă sunt interesați și dispuși să se înroleze în forțele armate. Unul dintre protestatari, Elias Bernhard, în vârstă de 16 ani, din Hamburg, a declarat că răspunsurile la chestionare „arată că tinerii nu doresc să se alăture Bundeswehr-ului [forțele armate ale Germaniei]”.

„De aceea sunt astăzi în stradă. De aceea suntem hotărâți să continuăm greva până când serviciul militar obligatoriu va fi eliminat din discuție. Vom continua.”

Chestionarul este obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei. Toți bărbații în vârstă de 18 ani vor trebui să se prezinte la un examen medical pentru a li se evalua aptitudinea fizică în vederea unui eventual serviciu militar.

Organizatorii protestelor afirmă că declanșatorul a fost faptul că unor tineri de 18 ani din orașele Kiel și Flensburg, din nordul Germaniei, li s-au trimis invitații oficiale pentru examene medicale, chiar dacă aceștia nu și-au exprimat niciun interes în a se înrola în armată în formularele de înregistrare. Grupul afirmă că sunt planificate peste o sută de demonstrații în toată Germania, inclusiv în Kiel, Hamburg, Berlin și Frankfurt.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat pentru BBC că, potrivit legii, obligația de a se supune unui examen medical se aplică „tuturor bărbaților supuși serviciului militar care s-au născut după 31 decembrie 2007”.

Aceasta se aplică și persoanelor care au declarat că nu sunt interesate de serviciul militar obligatoriu. Purtătorul de cuvânt a precizat că, începând din iulie, aproximativ 1.000 de bărbați în vârstă de 18 ani, care nu au manifestat niciun interes față de armată, au fost supuși examenului medical. În timpul Războiului Rece, Germania, la fel ca multe alte țări europene, avea o armată numeroasă. Însă și-a redus forțele armate în anii 1990, după căderea Cortinei de Fier.

Merkel a desființat serviciul militar obligatoriu

Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a desființat serviciul militar obligatoriu în 2011. Însă acum, în fața amenințărilor percepute din partea Rusiei și a presiunii puternice exercitate de aliatul tradițional al Germaniei, SUA, Merz s-a angajat să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.

În prezent, Bundeswehrul numără aproximativ 186.700 de militari. Până la începutul anilor 2030, Germania dorește să crească acest număr la 260.000, la care se vor adăuga aproximativ 200.000 de rezerviști, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO privind efectivele militare și pentru a consolida apărarea Germaniei.