Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că echipele ucrainene și americane pregătesc organizarea unei noi runde de negocieri în weekend privind un plan de pace în Statele Unite, după consultările dintre Washington și Moscova, care au avut loc pe 14-15 decembrie la Berlin, scrie Digi24, citând Kyiv Post.

Zelenski a precizat, într-o declarație transmisă reporterilor prin WhatsApp la bordul avionului care părăsea Germania, că echipele finalizează documentele care vor contura următoarea etapă a negocierilor.

„Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, Statele Unite vor purta consultări cu rușii. După aceea, vor avea loc discuții cu președintele american, iar apoi echipele noastre se vor întâlni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar în acest weekend”, a spus liderul de la Kiev.

El a subliniat că rezultatul discuțiilor va determina pașii următori, inclusiv posibilitatea organizării unei întâlniri la nivel de lideri între Ucraina și SUA.

Între 14 și 15 decembrie, la Berlin, au avut loc discuții îndelungate între Ucraina, Statele Unite și lideri europeni privind o inițiativă de pace susținută de administrația lui Trump, care va garanta securitatea Ucrainei. La discuții au participat liderul ucrainean, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ginerele președintelui SUA, Jared Kushner. Oficialii americani au declarat că negocierile au înregistrat progrese semnificative, indicând un acord general privind garanțiile de securitate, reconstrucția economică și reducerea dezacordurilor teritoriale. Delegatia americană a avut întâlniri extinse cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța.

Cel mai important progres a fost înregistrat în ceea ce privește un pachet cuprinzător de măsuri de securitate pentru Ucraina, descris ca fiind cel mai puternic propus vreodată. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Oficialii au precizat că garanțiile sunt „asemănătoare articolului 5”, incluzând supraveghere militară, verificare, descurajare și mecanisme de evitare a conflictelor. Un alt oficial a numit cadrul „standardul de platină pentru ceea ce se poate oferi”.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina este „mai aproape ca niciodată”. El a adăugat: „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, care doresc și ei să pună capăt acestei situații”. Trump a precizat că a discutat recent și cu președintele rus Vladimir Putin și că „în acest moment, Rusia dorește să pună capăt conflictului”.

În aceeași perioadă, liderii UE și ai altor zece țări europene au emis o declarație comună prin care susțin garanțiile de securitate pentru Ucraina și sprijină inițiativele lui Zelenski. Documentul a fost semnat de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit și este deschis și altor state care doresc să se alăture.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#plan de pace #război Ucraina #Rusia

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.