Administraţia Trump ar fi prezentat Kievului o propunere de „afacere” care seamănă cu o „colonizare economică”, acoperind o serie de interese strategice fundamentale, cum ar fi porturile, infrastructura energetică şi resursele miniere. Ca răspuns la avansurile Statelor Unite, care râvnesc la resursele ucrainene în timp ce adoptă o poziţie conciliantă faţă de Rusia, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „nu este de vânzare”. Astfel, refuzând să semneze un acord propus de administraţia Trump privind resursele minerale ale ţării sale.

Potrivit relatărilor din The Telegraph, confirmate şi de Le Monde, planul viza de fapt un acord mai amplu, care prevedea o compensaţie de 500 de miliarde de dolari pentru ajutorul de 175 de miliarde de dolari acordat de SUA începând din 2022, suma fiind valorificată prin drepturi exclusive „în perpetuitate” asupra unei serii de resurse şi infrastructuri.

„Eu apăr Ucraina, nu pot să vând ţara. Asta e tot”, a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri la Kiev.

Administraţia lui Donald Trump a indicat că se aşteaptă ca Kievul să îi ofere acces la 50% din mineralele strategice ale Ucrainei, ca o compensaţie pentru ajutorul militar şi economic american, fără să-şi asume în schimb un angajament clar de protecţie viitoare împotriva agresorului rus. Potrivit The Telegraph , care a publicat termenii şi condiţiile acordului prezentat Kievului, proiectul de acord includea „valoarea economică asociată resurselor Ucrainei”, inclusiv „resurse minerale, hidrocarburi (petrol şi gaze), porturi şi alte infrastructuri”, în cadrul unui contract care ar fi fost încheiat sub auspiciile legislaţiei americane din statul New York, acolo unde Trump şi-a dezvoltat imperiul financiar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest proiect ar fi impus Ucrainei să plătească o parte din PIB mai mare decât despăgubirile impuse Germaniei în temeiul Tratatului de la Versailles din 1919, semnat la sfârşitul Primului Război Mondial, se arată în document.

Preşedintele Zelenski a considerat că acordul propus în forma actuală nu-i „protejează” ţara, solicitând în special „garanţii de securitate” pentru Ucraina pentru a preveni orice nouă invazie rusă după un eventual acord care să pună capăt războiului.

„Repet, suntem pregătiţi pentru un document serios. Avem nevoie de garanţii de securitate”, a spus Zelenski, acuzând partea americană că nu se angajează într-o „negociere serioasă”.

Negocierile dintre Statele Unite şi Rusia l-au ajutat pe dictatorul rus să iasă din anii de izolare, a declarat Zelenski miercuri, în timpul briefingului de presă de la Kiev. El s-a arătat convins că astfel de contacte au avut loc din cauza lipsei de informaţii obiective a noii administraţii prezidenţiale americane.

#Negocieri #SUA #Zelenski

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.