Volodimir Zelenski a afirmat, într-un inteviu pentru CBS News, că vrea continuarea negocierilor pentru o pace în Ucraina şi speră să se ajungă la un armistiţiu până în iarna lui 2026, când Rusia şi-ar relua atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, transmite Antena3.ro.

Prin recâștigarea inițiativei pe câmpul de luptă în decembrie 2025, Ucraina era mai bine poziționată pentru a negocia cu Rusia, a declarat Zelenski. Această fereastră va dura până în iarna următoare, când se așteaptă ca Moscova să lovească din nou infrastructura energetică critică a Ucrainei.

Liderul de la Kiev a declarat că i-a informat pe partenerii americani ai Kievului, care au intermediat discuții cu Kremlinul, despre această oportunitate diplomatică, notează şi Kiev Independent.

„A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă inițiativa pe câmpul de luptă”, a spus Zelenski.

„Și din acest punct de vedere, am împărtășit aceste informații cu partenerii noștri americani. Le-am spus în ianuarie că cred că avem o fereastră pentru negocieri, pentru că în fiecare lună vor pierde tot mai mulți oameni… Așa că acum avem această perioadă de timp înainte de iarnă. Deci cred că în timpul iernii – înainte de iarnă – trebuie să găsim o modalitate, una diplomatică, de a sta și de a vorbi.

Avansul Rusiei în prima linie a stagnat în iarna 2025-2026, așa cum s-a întâmplat și în anii precedenți pe parcursul războiului de amploare. Condițiile de îngheț au făcut mai dificilă infiltrarea grupurilor de infanterie ruse în pozițiile ucrainene și ocolirea operatorilor de drone ucraineni.

La începutul lunii martie 2026, comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a susținut că, în luna precedentă, Ucraina a recucerit mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia în acea perioadă – marcând primul astfel de avantaj de la contraofensiva eșuată a Ucrainei din 2023.

În timp ce forțele ucrainene au lansat noi contraatacuri în sud și au preluat inițiativa în apropierea liniilor frontului, Rusia și-a intensificat dramatic bombardamentele aeriene asupra orașelor ucrainene, vizând sistemele de încălzire și electricitate în toiul iernii.

„Au început să ne atace cu atacuri masive cu rachete și, din nou, principalul motiv pentru care au făcut-o este pentru că încep să piardă pe câmpul de luptă”, a declarat Zelenski pentru CBS News.

Zelenski a mai spus că Rusia pierde până la 35.000 de soldați pe lună luptând în Ucraina. „Și sunt pe calea spre marea criză cu oamenii, cred că toate aceste lucruri îi vor împinge la dialog”, a spus el.

Pentru ca Ucraina să profite de oportunitatea de a relua negocierile, președintele rus Vladimir Putin va trebui să se confrunte cu presiuni suplimentare, a declarat Zelenski. Președintele a recunoscut, de asemenea, că negociatorii americani se concentrau pe războiul din Iran și nu acordau prioritate în prezent Ucrainei.

„Statele Unite au acționat și și-au mutat atenția asupra Orientului Mijlociu și, din această cauză, cred că Orientul Mijlociu este o prioritate. De aceea avem unele pauze în negocierile noastre diplomatice”, a spus el.>

Totuși, Zelenski a subliniat importanța reluării discuțiilor de pace, subliniind în special impactul continuu al războiului asupra copiilor ucraineni. Rusia a răpit peste 20.000 de copii din Ucraina, o crimă de război pentru care Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin.

Zelenski a declarat că este urgent ca Ucraina și partenerii săi să acționeze pentru a aduce acasă mai mulți copii și a susținut că Rusia s-a oferit să facă schimb de copii ucraineni răpiți cu prizonieri de război.

„Ne-au propus să facem schimb de copii cu soldați”, a spus el. „Vă puteți imagina cum ne putem face schimb de copii? … Da, este important să ne recuperăm războinicii, prizonierii de război, dar nu îi putem face schimb pe copii.”

Zelenski a mai spus că Rusia antrenează copii furați să urască Ucraina și, în unele cazuri, trimite băieți răpiți din Ucraina să lupte în războiul Moscovei împotriva compatrioților lor. El a spus că guvernul are dovezi că Rusia „îi împinge pe acești băieți pe câmpul de luptă”.

Remarcile președintelui vin în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un alt atac cu rachete balistice rusești la scară largă. Zelenski a făcut apel direct la președintele american Donald Trump pentru sprijin suplimentar, inclusiv rachete de apărare aeriană, sancțiuni împotriva Rusiei și o diplomație reînnoită.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat reporterilor pe 30 mai că Statele Unite vor „găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, deși nu a oferit detalii.

Ultima rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia a avut loc în februarie 2026 la Geneva. Secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut pe 12 mai că discuțiile mediate de SUA au stagnat efectiv.

Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina speră să-i găzduiască la Kiev pe principalii negociatori ai lui Trump, trimisii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, în următoarele două săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord de pace #iarna #Ucraina Rusia #Volodimir Zelenski

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.