Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a acordat vineri un interviu televiziunii publice poloneze, în care a criticat ceea ce a numit ”meschinăria” unor ţări care nu au ajutat Ucraina în faţa invaziei ruse ori au ajutat-o doar ”la telefon” şi a elogiat Polonia şi ”atitudinea marilor naţiuni”, consemnează agenţia EFE.

Răspunsul internaţional ce a urmat declanşării războiului cu Rusia a determinat Ucraina să-şi ”reevalueze” relaţiile cu multe ţări, întrucât răspunsul ”nu a fost acelaşi” din partea tuturor şi unii au fost chiar ”meschini”, a spus Zelenski.

Conform preşedintelui ucrainean, Polonia şi vecinii săi baltici (Lituania, Letonia şi Estonia) s-au comportat ca adevăraţi prieteni ai ţării sale. ”Nu ne-au sprijinit la telefon, ci au fost cu noi în Ucraina. Aceasta este o prietenie adevărată şi în asta constă o alianţă”, a indicat el.

La fel, a continuat Zelenski, pe parcursul ultimelor luni ”a fost de asemenea de mare importanţă atitudinea liderilor ţărilor mari, precum Olanda, Franţa, Germania sau Spania”, scrie agerpres.ro.

Insistând asupra Poloniei, el a spus că această ţară ”a primit în braţele ei milioane de ucraineni”, într-un gest ”foarte impresionant, dezinteresat”, ceea ce îl face să fie ”foarte recunoscător preşedintelui (polonez, Andrzej Duda), premierului (Mateusz Morawiecki) şi tuturor polonezilor”.

”Sunt multe lucruri pe care numai Andrzej (Duda) şi cu mine le cunoaştem, chestiuni despre care am discutat fără a folosi mijloace speciale de comunicare interguvernamentală, doar prin WhatsApp. Aşa a fost cazul în primele zile de război şi mai târziu. Avem o relaţie personală foarte strânsă”, a mărturisit Zelenski.

Cât despre anunţul Poloniei că este dispusă să ofere Ucrainei tancuri germane Leopard, el l-a descris drept ”o formă de sprijin a Ucrainei”, adăugând însă că ”Polonia nu-şi poate asuma singură toate livrările de armament”.

În finalul interviului, Zelenski le-a adresat un mesaj compatrioţilor săi refugiaţi în Polonia din cauza războiului, cerându-le să ”rămână ucraineni” şi să arate ”un mare respect pentru naţiunea poloneză”, chiar dacă acolo întâlnesc şi ”lucruri care nu le plac sau obiceiuri diferite”, şi de asemenea să ţină minte faptul că ”trebuie să revină în ţara lor, întrucât pentru ei luptăm”.

”Războiul se va termina şi suntem siguri că se va termina cu o victorie, niciun alt rezultat nu este o opţiune”, a susţinut Volodimir Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agresiune rusa #tari #Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.