Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Zi de doliu, declarată în Cehia după ce 14 persoane au fost ucise la o universitate din Praga

22 Dec. 2023, 07:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
22 Dec. 2023, 07:50 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Cehia a declarat că sâmbătă va fi zi de doliu naţional după ce un bărbat înarmat a ucis 14 persoane şi a rănit alte 25 la o universitate din Praga, potrivit BBC.

Preşedintele Petr Pavel şi-a exprimat ”imensa tristeţe” şi ”furia neajutorată” privind pierderea de vieţi ”complet nenecesară”. Atacatorul, despre care Poliţia a afirmat că a fost ”eliminat”, este suspectat că şi-a ucis şi tatăl şi ar putea avea legătură cu moartea altor două persoane, săptămâna trecută.

Acesta este unul dintre cele mai grave atacuri în masă cu arme de foc din istoria europeană recentă. Împuşcăturile au început jurul orei locale 15.00 (14.00 GMT), joi, la clădirea Facultăţii de Arte a Universităţii Caroline din centrul capitalei Cehiei.

Atacatorul a deschis focul pe coridoare şi în sălile de clasă ale clădirii, aparent trăgând la întâmplare, în timp ce angajaţii şi studenţii au folosit mobilierul pentru a se baricada în încăperi. Imagini dramatice postate pe reţelele socială arată oameni sărind de la etaj, de pe un pervaz exterior. De asemenea, pot fi auzite împuşcături.

Poliţia afirmă că atacatorul era un student al universităţii, în vârstă de 24 de ani, şi nu avea cazier, adăugând însă că a fost găsit ”un arsenal imens de arme şi muniţii”. Înainte de atac, Poliţia a primit o informaţie că suspectul s-ar fi îndreptat spre Praga dintr-un oraş din apropiere, cu intenţia de a se sinucide.

La scurt timp, tatăl bărbatului a fost găsit mort. Poliţia a evacuat o altă clădire a universităţii unde se aştepta ca atacatorul să participe la o prelegere, dar în scurt timp a fost chemată la clădirea principală a facultăţii, aflată în apropiere.

Dintre cei 25 de răniţi în urma atacului, zece sunt cu răni grave, a afirmat poliţia, adăugând că nu au fost răniţi poliţişti. Premierul ceh Petr Fiala a afirmat: ”Suntem cu toţii şocaţi de această faptă îngrozitoare. Este greu să găseşti cuvinte să exprimi condamnarea, pe de-o parte, şi, pe de alta, durerea şi suferinţa pe care întreaga noastră societate le simte în aceste zile, înainte de Crăciun”.

El a declarat că sâmbătă va fi zi de doliu, adăugând că steagurile vor fi arborate în bernă pe toate clădirile publice şi va fi ţinut un moment de reculegere, la miezul zilei. Multe evenimente sportive şi culturale au fost anulate.

Joi seară, oamenii au aprins lumânări şi au aşezat flori în apropiere de locul atacului. Motivul acestuia nu este clar deocamdată. Poliţia a afirmat că are informaţii neconfirmate de pe un cont al unei reţele de socializare conform cărora atacul a fost inspirat un incident similar din Rusia, fără a oferi alte detalii.

Poliţiştii au declarat că atacatorul este suspect şi de uciderea unui tânăr şi a fiicei sale de două luni, aceştia fiind găsiţi morţi într-o pădure de la periferia Pragăi, în 15 decembrie. Fondată în 1347, Universitatea Carolină este cea mai veche şi mai mare universitate din Cehia şi una dintre cele mai vechi astfel de instituţii din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.