Astăzi se împlinesc 86 de ani de la ocuparea sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, unul dintre cele mai dramatice momente din istoria românilor din stânga Prutului. La 28 iunie 1940, în urma ultimatumului adresat României de Uniunea Sovietică, Armata Roșie a ocupat aceste teritorii, eveniment care a schimbat destinul a milioane de oameni.
Contextul internațional al acelor vremuri a fost marcat de apropierea dintre regimurile totalitare nazist și sovietic. Prin Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, Basarabia a fost inclusă în sfera de interese a Uniunii Sovietice. După înfrângerea Franței în iunie 1940, URSS a transmis României un ultimatum prin care a cerut cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei.
În urma retragerii administrației române, Uniunea Sovietică a anexat teritoriile ocupate, iar pe o parte a Basarabiei a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fără județele din sud și nord, care au fost alipite Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Ocupația sovietică a fost urmată de un val de represiuni, deportări, arestări și foamete, care au afectat sute de mii de oameni și au lăsat urme adânci în memoria colectivă.
Cu prilejul comemorării, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a transmis un mesaj în care a subliniat că 28 iunie 1940 a marcat începutul uneia dintre cele mai grele perioade din istoria țării.
„Au urmat arestări, deportări, foamete și ani în care oamenii au trăit cu frica în suflet. Mii de familii au fost despărțite, iar zeci de mii de oameni au fost smulși din casele lor și trimiși departe, fără să știe dacă se vor mai întoarce vreodată”, a declarat premierul.
Șeful Guvernului a vorbit și despre drama trăită de propria familie, menționând că bunelul său a fost deportat în perioada ocupației sovietice.
„Nu am avut șansa să-l cunosc. S-a întors acasă după ani de suferință și muncă forțată, grav bolnav, și a murit mult prea devreme. Ca și în familia mea, astfel de istorii se păstrează în mii de familii și sunt transmise din generație în generație”, a afirmat Alexandru Munteanu.
Premierul a îndemnat la păstrarea vie a memoriei victimelor represiunilor sovietice și a subliniat că trecutul trebuie cunoscut pentru a proteja valorile democratice.
„Îi comemorăm pe toți cei care au avut de suferit în acei ani. Le păstrăm vie memoria și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Ce s-a întâmplat atunci a însemnat multă durere, iar urmările s-au simțit generații la rând. Istoria nu poate fi schimbată, dar poate fi înțeleasă. Libertatea, demnitatea și pacea nu sunt lucruri firești. Ele trebuie apărate de fiecare dintre noi”, a transmis prim-ministrul.
