În perioada 10-12 mai curent, în contextul anului Culturii Ucrainene în Republica Moldova, la Chișinău se vor desfășura Zilele Culturii Ucrainene. În acest sens, la Biblioteca Națională vor fi organizate mai multe evenimente socio-culturale.

Pe 10 mai, la ora 15:00, la bibliotecă va fi efectuată o vizită de studiu profesional a reprezentanților Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa. Evenimentul va cuprinde discuții profesionale cu participarea specialiștilor din ambele biblioteci.

Potrivit moldpres.md, pe 11 mai, la ora 10:00, va fi inaugurată expoziția-eveniment cu genericul „Ucraina: între pace și război / Україна між миром і війною” (din colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova). Expoziția inserează peste 200 de publicații (monografii, albume, publicistică, publicații periodice ș.a.), care sunt sistematizate în compartimente ce redau: trecutul zbuciumat al Ucrainei; personalități marcante ucrainene; drumul către Independență; patrimoniul, cultura și arta ucraineană; relații moldo-ucrainene; destinul Ucrainei contemporane; viitorul european al Ucrainei; războiul din Ucraina; solidaritatea europeană în acțiune. În cadrul evenimentului, va avea loc o donație de carte din partea Bibliotecii Naționale Științifice (BNȘ) din Odesa.

În aceeași zi, la 11:30-12:30, la Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM vor fi lansate cărți traduse în limba română din cea ucraineană, apărute la Editura ”Cartier”: Serhii Jadan „Anarhia în UKR”, „Internat”, „Jazz în Donbas”; Yuri Andrukhovych „Rekreatsii”. Moderator – scriitorul Emilian Galaicu-Păun, redactor-șef al Editurii ”Cartier”. La ora 14.00, Sala Arte și Hărți va găzdui prezentarea cărții “Borș ucrainean” și o întâlnire cu autorul, Piotr Pogorzelski. La eveniment vor participa scriitori, editori, reprezentanți ai Institutului Polonez din București, ai BNRM și BNȘ Odesa. Tot aici va avea loc un atelier de creație pentru copii, organizat de Institutul Polonez.

Zilele Culturii Ucrainene la Biblioteca Națională se vor încheia pe 12 mai, cu o masă rotundă cu genericul „Valorile care ne unesc”, la care vor participa specialiști ai instituției și ai Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa. Evenimentul se va desfășura începând cu ora 9.00.

2023 a fost declarat Anul Culturii Ucrainene în R. Moldova.

#Biblioteca Nationala #Moldova #Zilele Culturii Ucrainene

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.