Cunoscutul regizor Cristi Puiu, considerat iniţiatorul Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei a zecea a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 26 şi 29 septembrie la Cinematograful Cineplex-Loteanu.

Regizorul Cristi Puiu

ZFR va prezenta în premieră în Republica Moldova cel mai nou film realizat de Cristi Puiu, „MMXX” (2023), care a făcut parte din competiţia Festivalului Internaţional de la San Sebastian. La această ediţie aniversară, ZFR îi dedică celebrului cineast secţiunea Focus, care va mai cuprinde „Marfa şi banii” (2001), debutul regizorului, selectat în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes, şi „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), câştigător al secţiunii Un Certain Regard de la Cannes.

Co-producţie România-Moldova, „MMXX” prezintă patru scurte momente în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei. O tânără terapeută, vizibil distrasă din motive necunoscute, se strecoară puțin câte puțin în plasa chestionarului pe care clienta sa ar trebui să îl completeze. Fratele ei mai mic, îngrijorat de pregătirile pentru aniversarea sa și fără să-și dea seama cât de nepotrivite sunt pretențiile sale, se trezește prins într-o poveste mult mai mare decât poate duce. Soţul terapeutei, îngrijorat de starea de sănătate în legătură cu o posibilă contaminare cu SARS COV 2, ascultă o poveste stranie în care a fost prins colegul său de la ambulanță în urmă cu mult timp, în așteptarea următorului apel de urgență. Un inspector de la brigada de crimă organizată, tulburat de moartea recentă a unuia dintre colegii săi, se trezește prins într-o poveste întunecată în timp ce interoghează o tânără.

Filmul va fi proiectat în prezenţa lui Cristi Puiu, a producătoarei Anca Puiu, a producătorului Sergiu Cumatrenco Jr. şi a echipei din Moldova.

În „Marfa şi banii”, un tânăr din Constanţa care deţine propria afacere (vinde la geamul apartamentului) îşi doreşte să se extindă şi să-şi cumpere chioşc, dar nu are deocamdată mijloace. Un grangur local îi oferă o sumă importantă de bani pentru un transport în aparenţă simplu: o geantă care trebuie dusă la Bucureşti, la o adresă precisă. Se pare însă că geanta conţine anumite lucruri care îi interesează şi pe alţii. Convins la început că şi-a vândut doar serviciile, tânărul înţelege, când este prea târziu, că şi-a vândut de fapt conştiinţa. „Marfa şi banii” a adus un suflu proaspăt cinematografiei române la momentul apariţiei, fiind considerat primul film al Noului Val.

„Moartea domnului Lăzărescu” este filmul care a consolidat reputaţia Noului Cinema Românesc, în special pe plan internaţional, fiind ales printre cele mai bune filme din întreaga lume în anul 2005. Domnul Lăzărescu, un bătrân singur în vârstă de 63 de ani, se simte rău şi cheamă Salvarea. Când aceasta soseşte, asistenta decide că bătrânul trebuie dus la spital. Odată ajunşi acolo, sunt trimişi la un alt spital şi apoi la un altul…

Născut la Bucureşti în 1967, Cristi Puiu a studiat pictura un an, apoi regia la Şcoala superioară de arte vizuale din Geneva, pe care a absolvit-o în 1996. După ce s-a întors în România, a continuat să picteze şi să facă filme, realizând câteva scurtmetraje de ficţiune şi documentare. A debutat în regia de lungmetraj cu „Marfa şi banii” (2001). În 2004, scurtmetrajul „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” i-a adus trofeul Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin. Au urmat „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), „Aurora” (2010), „Trei exerciții de interpretare” (2013), „Sieranevada” (2016), „Malmkrog” (2019) şi „MMXX” (2023). Este considerat unul dintre cei mai importanţi cineaşti români din toate timpurile.

Secţiunea FILME NOI de la ZFR Chişinău, anunţată deja şi din care face parte şi „MMXX” (2023, r. Cristi Puiu), va mai cuprinde lungmetrajele „Trei kilometri până la capătul lumii” (2024, r. Emanuel Pârvu), „Familiar” (2023, r. Călin Peter Netzer), „Anul nou care n-a fost” (2024, r. Bogdan Mureşanu), „Săptămâna Mare” (2024, r. Andrei Cohn) şi „Warboy” (2023, România-Moldova, r. Marian Crişan), precum şi scurtmetrajul „Casa neagră” (2024, România-Moldova, r. Dumitru Grosei).

În curând vor fi anunţate secţiunile Retro, Filme pentru copii, Scurtmetraje studenţeşti de arhivă şi Masterclass, precum şi programul complet al festivalului.

Cu ocazia împlinirii a zece ani, ZFR va merge în premieră în această toamnă în zece oraşe din Republica Moldova. În afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte 9 orașe: Hânceşti (26 septembrie), Nisporeni (27 septembrie), Călăraşi (28 septembrie), Orhei (29 septembrie), Ungheni (3 octombrie), Florești (4 octombrie), Bălţi (5-6 octombrie), Căuşeni (10 octombrie) şi Cahul (12-13 octombrie).

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a X-a este finanțat de: Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.

Parteneri: DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale”, Cinematograful Cineplex „Loteanu”, Castel Mimi, Arhiva Națională de Film Română, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Cărtureşti Muzeu și Lucru Manual Moldova.

Sponsori: Eurofarmaco, BT Leasing, Symbol Media, HaiKuTaTa, Idegraf, casa de modă Raquette.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Realitatea / RLive TV, Radio Chișinău, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Radio Noroc, Ziarul Național, Unimedia, Agora, Agro TV, Tezaur TV, Ea.md, Revista FILM și Cinemaraton.

#Cristi Puiu #film #MMXX #regizor roman #Zilele Filmului Românesc

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.