Cunoscutul regizor Cristi Puiu, considerat iniţiatorul Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei a zecea a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 26 şi 29 septembrie la Cinematograful Cineplex-Loteanu.
Regizorul Cristi Puiu
ZFR va prezenta în premieră în Republica Moldova cel mai nou film realizat de Cristi Puiu, „MMXX” (2023), care a făcut parte din competiţia Festivalului Internaţional de la San Sebastian. La această ediţie aniversară, ZFR îi dedică celebrului cineast secţiunea Focus, care va mai cuprinde „Marfa şi banii” (2001), debutul regizorului, selectat în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes, şi „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), câştigător al secţiunii Un Certain Regard de la Cannes.
Co-producţie România-Moldova, „MMXX” prezintă patru scurte momente în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei. O tânără terapeută, vizibil distrasă din motive necunoscute, se strecoară puțin câte puțin în plasa chestionarului pe care clienta sa ar trebui să îl completeze. Fratele ei mai mic, îngrijorat de pregătirile pentru aniversarea sa și fără să-și dea seama cât de nepotrivite sunt pretențiile sale, se trezește prins într-o poveste mult mai mare decât poate duce. Soţul terapeutei, îngrijorat de starea de sănătate în legătură cu o posibilă contaminare cu SARS COV 2, ascultă o poveste stranie în care a fost prins colegul său de la ambulanță în urmă cu mult timp, în așteptarea următorului apel de urgență. Un inspector de la brigada de crimă organizată, tulburat de moartea recentă a unuia dintre colegii săi, se trezește prins într-o poveste întunecată în timp ce interoghează o tânără.
Filmul va fi proiectat în prezenţa lui Cristi Puiu, a producătoarei Anca Puiu, a producătorului Sergiu Cumatrenco Jr. şi a echipei din Moldova.
În „Marfa şi banii”, un tânăr din Constanţa care deţine propria afacere (vinde la geamul apartamentului) îşi doreşte să se extindă şi să-şi cumpere chioşc, dar nu are deocamdată mijloace. Un grangur local îi oferă o sumă importantă de bani pentru un transport în aparenţă simplu: o geantă care trebuie dusă la Bucureşti, la o adresă precisă. Se pare însă că geanta conţine anumite lucruri care îi interesează şi pe alţii. Convins la început că şi-a vândut doar serviciile, tânărul înţelege, când este prea târziu, că şi-a vândut de fapt conştiinţa. „Marfa şi banii” a adus un suflu proaspăt cinematografiei române la momentul apariţiei, fiind considerat primul film al Noului Val.
„Moartea domnului Lăzărescu” este filmul care a consolidat reputaţia Noului Cinema Românesc, în special pe plan internaţional, fiind ales printre cele mai bune filme din întreaga lume în anul 2005. Domnul Lăzărescu, un bătrân singur în vârstă de 63 de ani, se simte rău şi cheamă Salvarea. Când aceasta soseşte, asistenta decide că bătrânul trebuie dus la spital. Odată ajunşi acolo, sunt trimişi la un alt spital şi apoi la un altul…
Născut la Bucureşti în 1967, Cristi Puiu a studiat pictura un an, apoi regia la Şcoala superioară de arte vizuale din Geneva, pe care a absolvit-o în 1996. După ce s-a întors în România, a continuat să picteze şi să facă filme, realizând câteva scurtmetraje de ficţiune şi documentare. A debutat în regia de lungmetraj cu „Marfa şi banii” (2001). În 2004, scurtmetrajul „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” i-a adus trofeul Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin. Au urmat „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), „Aurora” (2010), „Trei exerciții de interpretare” (2013), „Sieranevada” (2016), „Malmkrog” (2019) şi „MMXX” (2023). Este considerat unul dintre cei mai importanţi cineaşti români din toate timpurile.
Secţiunea FILME NOI de la ZFR Chişinău, anunţată deja şi din care face parte şi „MMXX” (2023, r. Cristi Puiu), va mai cuprinde lungmetrajele „Trei kilometri până la capătul lumii” (2024, r. Emanuel Pârvu), „Familiar” (2023, r. Călin Peter Netzer), „Anul nou care n-a fost” (2024, r. Bogdan Mureşanu), „Săptămâna Mare” (2024, r. Andrei Cohn) şi „Warboy” (2023, România-Moldova, r. Marian Crişan), precum şi scurtmetrajul „Casa neagră” (2024, România-Moldova, r. Dumitru Grosei).
În curând vor fi anunţate secţiunile Retro, Filme pentru copii, Scurtmetraje studenţeşti de arhivă şi Masterclass, precum şi programul complet al festivalului.
Cu ocazia împlinirii a zece ani, ZFR va merge în premieră în această toamnă în zece oraşe din Republica Moldova. În afară de Chişinău, vor mai fi proiecţii în alte 9 orașe: Hânceşti (26 septembrie), Nisporeni (27 septembrie), Călăraşi (28 septembrie), Orhei (29 septembrie), Ungheni (3 octombrie), Florești (4 octombrie), Bălţi (5-6 octombrie), Căuşeni (10 octombrie) şi Cahul (12-13 octombrie).
Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.
ZFR este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.
Proiectul Zilele Filmului Românesc la Chișinău, ediția a X-a este finanțat de: Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din România și Uniunea Cineaștilor din România.
Parteneri: DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale”, Cinematograful Cineplex „Loteanu”, Castel Mimi, Arhiva Națională de Film Română, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Cărtureşti Muzeu și Lucru Manual Moldova.
Sponsori: Eurofarmaco, BT Leasing, Symbol Media, HaiKuTaTa, Idegraf, casa de modă Raquette.
Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Realitatea / RLive TV, Radio Chișinău, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Radio Noroc, Ziarul Național, Unimedia, Agora, Agro TV, Tezaur TV, Ea.md, Revista FILM și Cinemaraton.
