În contextul Zilelor Francofoniei în Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Biroul Național al Agenției Universitare a Francofoniei din Moldova, organizează în perioada 4-21 martie 2025, la Bălți și la Chișinău, o serie de proiecții cu filme românești.

Anul acesta vor fi prezentate 4 producții cinematografice noi, subtitrate în limba franceză: Warboy (2023, regia Marian Crișan), Anul nou care n-a fost (2024, regia Bogdan Mureșan), R.M.N. (2022, regia Cristian Mungiu) și De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin (2023, regia Catalina Teaha).

Evenimentele se vor desfășura după următorul program:

4 martie, ora 13:00 – Warboy (2023, regia Marian Crișan) la Universitatea Tehnică a Moldovei, Aula Magna, Cybercor;
4 martie, ora 15:00 – Anul nou care n-a fost (2024, regia Bogdan Mureșan) la Universitatea Tehnică a Moldovei, Aula Magna, Cybercor;
12 martie, ora 14:00 – R.M.N. (2022, regia Cristian Mungiu) la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău;
18 martie, ora 13:00 – R.M.N. (2022, regia Cristian Mungiu) la Universitatea Liberă Internațională din Moldova;
20 martie, ora 12:30 – Warboy (2023, regia Marian Crișan) la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți, Sala de Conferințe;
20 martie, ora 17:30 – De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin (2023, regia Catalina Teaha) la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, Complexul Socio-Cultural din cadrul USMF;
21 martie, ora 17:30 – Anul nou care n-a fost (2024, regia Bogdan Mureșan) la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, Complexul Socio-Cultural din cadrul USMF.

Potrivit organizatorilor, proiectul este organizat în colaborare cu următoarele instituții de învățământ care au ca obiect de activitate studiul intensiv al limbii franceze: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; Universitatea Tehnică a Moldovei; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anul nou care n-a fost (2024, regia Bogdan Mureșanu) – 138 min: O tragicomedie a cărei acțiune se desfășoară într-o singură zi, înaintea Revoluției din 1989, în care personajele caută normalitate, siguranță, iubire, libertate și sens, într-o lume absurdă, alimentată de frică.

R.M.N. (2022, regia Cristian Mungiu) – 126 min., dramă. În preajma Crăciunului, Matthias, 30, se întoarce de la muncă din Germania în satul său natal transilvan, preocupat de copilul care crește fără el, Rudi, de femeia pe care o iubește în taină, Csilla, și de tatăl rămas singur, Otto. Încearcă să se implice mai mult în educația băiatului rămas prea îndelung doar în grija mamei (Ana) și să-l dezbare de spaimele nedeslușite ce l-au cuprins. Când la mica fabrică de care se îngrijește Csilla sunt angajați câțiva muncitori noi, pacea celor din comună se tulbură, spaimele îi cuprind deopotrivă și pe adulți, iar frustrările, conflictele și pulsiunile irump la suprafață prin pojghița subțire de aparentă înțelegere și calm. O poveste despre resorturile profunde ale comportamentului uman în fața realităților care îl suprind, despre relația cu celălalt și despre felul în care ne raportăm cu toții astăzi la un viitor neliniștitor.

De ce mă cheamă Nora, când cerul meu este senin (2023, regia Catalina Teaha) – 85 min., documentar: La 92 de ani, Nora Iuga este un personaj unic : poetă, romancieră și traducătoare, suflet tânăr și avangardist, cu spirit ludic, carismă și autoironie. Povestea scriitoarei ale cărei cărți au fost interzise de comuniști pentru „erotism morbid”, povestea unei femei care trăiește poezia. Un documentar-portret care ne invită să descoperim natura acestui erotism, felul în care încă îi influiențează Norei scrisul și perspectiva asupra vieții… dar și să aflăm secretul tinereții fără bătrânețe!

Warboy (2023, regia Marian Crișan, co-producție România – Republica Moldova) – 84 min., lungmetraj, ficțiune: Acţiunea se petrece în toamna anului 1944, când cel de-Al Doilea Război Mondial se apropie de final. Un adolescent pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni şi încercând să salveze cei doi cai ai familiei.

#Balti #Chisinau #film românesc #Moldova #proiectii #Zilele Francofoniei

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.