Vienna Insurance Group (VIG) a cumpărat la licitație publică pachetul majoritar de 80% din Moldasig S.A. Anunțul a fost făcut de Agenția Proprietății Publice. Tranzacția s-a realizat prin licitație cu strigare pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, urmare căreia, astăzi, 25 august 2025, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare.

„Atragerea unui investitor strategic precum Vienna Insurance Group garantează stabilitate financiară, servicii moderne și beneficii directe pentru cetățeni și mediul de afaceri.”, a declarat Roman Cojuhari, directorul general al APP.

Prin această achiziție, Vienna Insurance Group reflectă angajamentul pe termen lung față de Republica Moldova și încrederea sa în parcursul de integrare europeană al țării, confirmând caracterul transparent și profesionist al procesului, a spus Peter Höfinger, Vicepreședinte al Consiliului de Administrație VIG și membru responsabil pentru piața Republicii Moldova.

Transferul efectiv al acțiunilor va fi finalizat în zilele următoare, după care tranzacția va fi raportată Consiliului Concurenței.

Vienna Insurance Group este prezentă pe piața Republicii Moldova din 2014, prin compania „Donaris”, care deservește peste 120.000 de clienți. La nivel global, VIG reunește peste 50 de companii de asigurări și fonduri de pensii în 30 de țări, gestionând un portofoliu de 33 milioane de clienți și având circa 30.000 de angajați. Grupul are listări bursiere la Viena (din 1994), Praga (2008) și Budapesta (2022), deține rating A+ cu perspectivă stabilă acordat de Standard & Poor’s și cooperează îndeaproape cu Erste Group, cea mai mare bancă de retail din Europa Centrală și de Est.

Moldasig” S.A. este al treilea jucător de pe piața locală cu o cotă de 14,36% și peste 160.000 de clienți.

Amintim că în mai 2025 Guvernul a decis să cumpere acțiunile societății de asigurare „Moldasig” SA în scopul expunerii acestora la vânzare.

#APP #licitatie #SA Moldasig #Vienna Insurance Group

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia