Cu prilejul Zilei Internaționale a Libertății Presei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au transmis mesaje de apreciere și susținere pentru jurnaliștii care contribuie la informarea corectă a societății și apărarea democrației.

„De Ziua Internațională a Libertății Presei, le mulțumesc jurnaliștilor care servesc interesul public și contribuie, prin munca lor, la o societate mai informată și mai conștientă. Într-o lume invadată de valuri de manipulare și dezinformare, mass-media are o misiune vitală: să apere adevărul, să demonteze falsurile și să ajute cetățenii să deosebească binele de rău. În ultimul an, am văzut cu ochii noștri cât de important este jurnalismul de investigație. Datorită reporterilor curajoși, întreaga societate a aflat cum grupări criminale au încercat, prin corupție, să fure viitorul acestei țări. Iar acolo unde dreptatea n-a fost de vânzare, s-a recurs la intimidări, amenințări și presiuni.

Jurnaliștii onești duc adesea o luptă inegală: cu resurse limitate, se confruntă cu mașinării de propagandă bine finanțate din surse obscure. De aceea, este responsabilitatea noastră să rămânem vigilenți, să alegem surse de informare credibile și să susținem jurnaliștii care și-au demonstrat profesionalismul și integritatea de-a lungul anilor. Doar așa, jurnalismul de bună credință va putea continua să aducă adevărul în casele noastre.”, a declarat șefa statului.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat curajul și responsabilitatea de care dau dovadă cei care practică jurnalismul cu onestitate:

„De Ziua Internațională a Libertății Presei, mulțumesc celor care aleg adevărul, chiar și atunci când e incomod. Presa liberă nu înseamnă doar știri. Înseamnă curaj, responsabilitate și respect față de cetățean. Înseamnă ore lungi de documentare, întrebări incomode, dar necesare, și grija permanentă de a nu trăda încrederea oamenilor.Într-o lume plină de zgomot și manipulare, jurnaliștii care își fac meseria cu demnitate sunt repere. Nu doar pentru societate, ci pentru viitorul democrației noastre. Le sunt recunoscător tuturor celor care țin sus ștacheta onestității și profesionalismului. Să muncim împreună pentru o Moldovă liberă, în pace și în bunăstare”.

Ziua Internațională a Libertății Presei este marcată anual pe 3 mai, fiind instituită de Adunarea Generală a ONU în 1993. Această zi are rolul de a sublinia importanța libertății de exprimare, de a evalua starea libertății presei în întreaga lume și de a aduce un omagiu jurnaliștilor care și-au riscat viața sau au plătit cu libertatea pentru a aduce adevărul în fața publicului.

În contextul actual al dezinformării și presiunilor asupra presei independente, această zi rămâne un reper esențial pentru apărarea democrației și a dreptului cetățenilor la informare corectă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conducere #mesaje #Moldova #Ziua Libertății Presei

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.