Anual, 24 martie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, o boală care continuă să afecteze milioane de oameni la nivel global. Republica Moldova nu face excepție, aflându-se printre țările cu „risc sporit de tuberculoză multidrog-rezistentă”, transmite IPN.

Tema Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei din acest an este „Da! Putem pune capăt tuberculozei: angajament, investiție, livrare”. Accentul se pune pe responsabilitatea autorităților de a implementa politici eficiente și de a finanța programe pentru diagnosticare precoce și tratament corespunzător.

Organizațiile internaționale subliniază importanța colaborării în combaterea acestei boli, iar implicarea societății civile este esențială pentru succesul acestor eforturi.

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2021, aproximativ 10,6 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză, iar un milion 600 de mii au decedat. Eforturile globale de combatere a bolii au dus la salvarea a 74 de milioane de pacienți, din anul 2000 până în prezent”.

Moldova beneficiază de sprijin internațional pentru combaterea tuberculozei. Din 2003, Fondul global de combatere a SIDA, a tuberculozei și malariei contribuie financiar la tratarea pacienților și în aplicarea programelor de prevenție.

Tuberculoza este o infecție bacteriană care afectează, în principal, plămânii și se transmite prin aer. Persoanele infectate pot răspândi boala atunci când tușesc sau strănută, iar lipsa unui diagnostic favorizează răspândirea infecției.

Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei a fost instituită pentru a atrage atenția asupra impactului acestei boli și pentru a sublinia necesitatea unor acțiuni concrete. Data de 24 martie marchează descoperirea bacilului tuberculozei de către Robert Koch, în 1882, un moment crucial în dezvoltarea metodelor de diagnostic și tratament.

Pentru reducerea numărului de cazuri, specialiștii recomandă diagnosticarea precoce și accesul rapid la tratament. În plus, potrivit specialiștilor, informarea corectă și conștientizarea pericolului pe care îl prezintă tuberculoza contribuie la diminuarea răspândirii acestei boli și la protejarea comunităților vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #OMS #tuberculoza

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.